De ce nu se înghesuie candidaţii la şefia DNA. Specialişti: „Nimeni nu le poate oferi garanţia independenţei”

De ce nu se înghesuie candidaţii la şefia DNA. Specialişti: „Nimeni nu le poate oferi garanţia independenţei”

FOTO Eduard Enea/Adevarul

După ce la sfârşitul lunii februarie Ministerul Justiţiei a demarat procesul de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, faptul că până în ultima zi niciun procuror nu-şi depusese candidatura este caracterizat de analişti ca fiind eşec politic şi profesional.

Ştiri pe aceeaşi temă

Niciun procuror nu îşi depusese, până duminică, dosarul de candidatură la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). A recunoscut-o chiar ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, convins însă că pe parcursul zilei de luni, termenul limită stabilit de minister pentru înscrieri, vor exista doritori pentru ocuparea acestei funcţii. 
 
„În acest moment nu este nici un candidat! Sunt convins de faptul că mâine (luni –n.red.) vom avea candidaturi. În caz contrar se va relua procedura. Procedura se reia şi în situatia în care candidatul/candidaţii înscris/înscrişi este/sunt respins/ respinşi!”, a precizat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a declanşat procedurile de selecţie pentru funcţia vacantă de procuror-şef al DNA chiar în ziua în care Laura Codruţa Kovesi a fost demisă de preşedintele Klaus Iohannis.  
 
Specialiştii susţin că lipsa de interes a procurorilor de a candida la şefia DNA reprezintă un eşec politic. „Faptul că niciun procuror nu şi-a depus dosarul pentru şefia DNA reprezintă un eşec politic. Sigur, într-o democraţie consolidată instituţiile trebuie să supravieţuiască liderilor, iar speranţa că sistemul judiciar va merge mai departe depinde de procurorii buni din sistem. Aceştia trebuie să se înscrie la concurs, iar faptul că până acum nu avem niciun dosar depus reprezintă un lucru grav”, este de părere Laura Ştefan, expert anticorupţie.
 
Posibilele explicaţii: procesul de numire mai puţin obiectiv
 
În actuala procedură de nominalizare a procurorului-şef DNA, ministrul Justiţiei are un rol central. Astfel, potrivit comunicatului ministerului, candidaţii selectaţi ar urma să susţină interviuri cu o comisie condusă de Tudorel Toader, care ar putea fi asistat de doi secretari de stat din acelaşi minister. „Ar trebui să existe şi alţi oameni care să facă parte din acea Comisie”, este de părere Laura Ştefan. 
 
Totuşi, această prevedere reprezintă o schimbare faţă de procesul de nominalizare pentru aceeaşi funcţie în anul 2012. Astfel, la acea dată, din comisie făceau parte, pe lângă ministrul Justiţiei, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), unul din cadrul DNA, un procuror specialist în management judiciar, de pe lista Institutului Naţional al Magistraturii (INM), şi un psiholog recomandat tot de INM.
 
Modul în care este alcătuită în prezent comisia de concurs e un alt motiv pentru care procurorii nu se înghesuie să-şi depună candidaturile, completează şi Adrian Zăbabă, analist politic. „Ceea ce pare a fi o lipsă de interes din partea procurorilor poate ridica semne de întrebare asupra independenţei acestora. Ne aflăm în faţa unui proces de numire mai puţin obiectiv, dat fiind faptul că vorbim de o decizie a unui singur om ale cărui intenţii sunt evidente”, declarat pentru „Adevărul”, Adrian Zăbavă. 
 
În opinia acestuia, numeroasele reacţii negative venite din interiorul sistemului nu doar faţă de modificările aduse legilor justiţiei, ci implicit faţă de ministrul Tudorel Toader, arată modul în care acesta este perceput de magistraţi. 
 
„Să ne aducem aminte că acesta a fost principalul pion în revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, cel care a dus la capăt acest proces, iar acest lucru influenţează percepţia oamenilor din sistem asupa sa”, a completat Adi Zăbavă. 
 
Analist politic: „Nimeni nu-i poate oferi garanţia independenţei”
 
„Faptul că niciun procuror nu şi-a depus candidatura pentru a prelua şefia DNA reprezintă o dovadă în plus pentru lipsa lui de credibilitate şi de autoritate profesională. Confruntat cu un mediu profesional dur, cu standarde ridicate, acesta este pur şi simplu sfidat sau ignorat”, este de părere şi analistul politic Stelian Tănase.
 
În opinia acestuia, faptul că DNA-ul a devenit punctul central al „războiului politic” actual constituie un alt factor ce a determinat profesioniştii din sistemul juridic să nu-şi dorească această funcţie. 
 
„În urmă cu câţiva ani, pentru un asemenea concurs am fi avut cel puţin 30 de doritori. Presiunile politice din ultimii doi ani de zile, de când PSD-ul a venit la putere, şi faptul că DNA-ul a devenit câmpul de bătălie al vieţii politice a condus la această stare de fapt. Ce procuror, cu o carieră profesională demnă, şi-ar dori în acest moment această poziţie? Ce procuror cu o carieră de 10, 20 de ani şi-ar dori o funcţie unde să fie sunat cu privire la rezolvarea unor dosare? Nimeni, nici măcar preşedintele Klaus Iohannis, nu poate oferi garanţia independenţei”, a conchis politologul. 
 
AMR-ul puterii lui Iohannis
 
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis joi Curţii Constituţionale sesizarea asupra Legii 303 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, recent reexaminată de către Parlament. Cu doar o zi înainte, CCR respinsese, însă, sesizarea PNL şi USR pe aceeaşi lege, ca fiind inadmisibilă. 
 
Una dintre principalele modificările aduse acestei legi este aceea că preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt. Textul legislativ aflat acum în vigoare îi oferă, însă, preşedintelui puterea de a refuza la nesfârşit, dar motivat, propunerile făcute de ministrul Justiţiei pentru şefia DNA sau DIICOT. O derulare mai rapidă a procedurii de numire a noului procuror-şef la conducerea DNA i-ar acorda mai multe avantaje preşedintelui Klaus Iohannis, în vreme ce o prelungire a procesului i-ar restrânge atribuţiile, acordând mai multă putere coaliţiei PSD-ALDE. 
citeste totul despre: