De ce cumpără România direct de la Guvernul SUA baterii de rachete de coastă

Sistemul lansând o rachetă antinavă Naval Strike Missile FOTO US Navy

Rachetele americane vor veni şi cu accesul la baza de date a SUA care conţine imagini şi amprente radioelectronice sau termice cu ajutorul cărora navele „inamice“ vor fi recunoscute aproape instantaneu. În plus, bătaia sistemelor de producţie americană acoperă tot litoralul românesc

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a publicat pe site-ul propriu un proiect de hotărâre a Guvernului prin care autorităţile anunţă că achiziţionarea bateriilor de rachete de coastă pentru apărarea litoralului se va face direct de la americani, printr-o tranzacţie de tipul „guvern-guvern”. Practic, în acest program de înzestrare majoră se renunţă la licitaţia publică şi se va pune în practică o procedură asemănătoare celei prin care s-au achiziţionat şi sistemele sol-aer Patriot.  

Astfel, în nota de fundamentare a actului administrativ se explică de ce s-a renunţat la licitaţie: „În etapa a doua a procedurii specifice a depus ofertă un singur operator economic care nu a răspuns solicitărilor de clarificări şi nu a dorit să mai continue negocierile, situaţie care a condus la anularea procedurii specifice”, se arată în document.

„Bâlbele“ cu avizul de securitate şi decizia militarilor

În plus, conform unor surse militare, în timp, companiile interesate de acest contract s-au cam „bâlbâit” atunci când a venit vorba de îndeplinirea procedurilor de licitaţie. Concret, la începutul anului trecut, respectivele companii nu erau în posesia avizelor de securitate necesare pentru a putea fi acceptate la licitaţie, iar responsabilii MApN s-au văzut nevoiţi să blocheze procedura.

La vremea respectivă, MApN nu a publicat numele companiilor care au depus oferte, dar la lansarea programului, mai mulţi producători din domeniu s-au arătat interesaţi. Este vorba de MBDA (racheta Exocet MM40 Block 3), Boeing Defense, Space & Security (Harpoon) şi Saab Bofors Dynamics (cu sisteme RBS).

Apoi, în urma unei analize, Forţele Navale Române au decis că cele mai performante rachete antinavă ar fi cele americane. „În urma analizei documentelor de program, a reieşit că singurul sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă modern, testat şi livrat către forţe armate aliate, complet operaţional, este sistemul bazat pe racheta Naval Strike Missile (NSM). Este vorba de o rachetă antinavă de ultimă generaţie, capabilă astfel să fie lansată dincolo de linia orizontului, care este dezvoltată de firma americană Raytheon în parteneriat cu Kongsberg Defense Aerospace (Norvegia).

Caracteristicile tehnice

Rachetele au o rază de acţiune de 185 de kilometri şi, dacă avem în vedere că litoralul românesc are 250 de kilometri, sunt potrivite pentru apărarea zonei vizate. Un astfel de sistem este format dintr-o unitate mobilă pe care sunt amplasaţi senzorii sistemului, o unitate mobilă pe care este amplasat centrul de comandă şi control şi unităţile mobile pe care sunt amplasate lansatoarele, cu câte patru rachete pentru fiecare lansator.

Navigaţia se face cu ajutorul unui complex hibrid INS/GPS şi al unui radioaltimetru, iar sistemele sunt de tip „fire and forget” şi „all weather”. Rachete acestor sisteme sunt capabile de manevre strânse, au semnătură infraroşu redusă şi pot să atace din nou ţinta în cazul în care au ratat-o iniţial. În plus, în faza terminală a zborului, pentru a evita contramăsurile navei-ţintă, rachetele sunt capabile de spectaculoase manevre aleatorii. Practic, înainte de a lovi inamicul, acestea zboară aproape haotic, pentru un ochi neavizat. În prezent, sistemele NSM sunt folosite, între altele, de forţele norvegiene, americane, germane şi poloneze.

Avantajele nete

Experţii Forţelor Navale Române care au realizat analiza susţin că achiziţionarea de către MApN a sistemului mai vine cu o serie de beneficii. În primul rând, militarii români vor avea acces inclusiv la procedurile clasificate de instruire dezvoltate de americani în timp, în urma experienţei de luptă.

Apoi, militarii români care vor opera Naval Strike Missile vor avea acces la „biblioteca” de ţinte navale a Guvernului SUA. Practic, militarii români vor avea acces la bazele de date clasificate proprietate a Guvernului SUA în care sunt stocate caracteristicile/parametrii tactici ai ţintelor. Este vorba de imagini, amprente radioelectronice şi „urme” termice ale navelor potenţial inamice, date cu ajutorul cărora o rachetă antinavă îşi sporeşte eficacitatea. Practic, militarii români vor putea decide dacă o navă este „inamică” sau „aliată” într-o perioadă foarte scurtă de timp.

În plus, sistemul este total interoperabil NATO, iar americanii ne vor furniza inclusiv instalaţii de criptare a comunicaţiilor care au la bază tehnologii proprietate a Guvernului SUA.

În prezent, Forţele Navale sunt dotate cu baterii de coastă care au rachete antinavă sovietice de tipul „P 21 Termit”, bazate pe o rachetă proiectată în anii '50 şi modernizată în anii '70. Acestea sunt depăşite moral şi nu sunt interoperabile NATO, iar schimbarea lor cu sistemele americane ne va costa în jur de 200 de milioane de euro.

Primul sistem de rachete sol-aer Patriot va intra în teste la Capul Midia

MApN a anunţat că, în luna august, au început să sosească în România o parte din echipamentele principale din compunerea primului sistem Patriot de rachete sol-aer cu bătaie mare care va intra în dotarea Forţelor Aeriene Române.

Potrivit MApN, echipamentele şi materialele aferente vor fi transportate la Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană „General de brigadă Ion Bungescu” de la Capul Midia, judeţul Constanţa, unde se vor desfăşura testarea de acceptanţă şi recepţia primului sistem de rachete.

FOTO US Air Force Senior Airman Kyle Johnson

În total, România a achiziţionat şapte unităţi modernizate Patriot constând în şapte seturi de radare AN/MPQ-65, şapte staţii de control AN/MSQ-132, 13 grupuri de antenă, 28 de staţii lansatoare M903, 56 de rachete Patriot MIM-104E, 168 de rachete Patriot Advanced Capabilty-3 (PAC-3) şi şapte generatoare de energie electrică EPP III.  

Sistemul Patriot a câştigat notorietate în timpul războiului din Golful Persic din 1991 când a interceptat, se pare, 40 de rachete irakiene de origine sovietică Scud lansate spre Israel şi Arabia Saudită. În anul 2014, Israelul a folosit rachete Patriot pentru a elimina drone lansate de Hamas, iar în timpul războiului din Siria, tot forţele israeliene au doborât o dronă siriană care intrase în spaţiul aerian în zona Platoului Golan.

Cu achiziţionarea acestor sisteme, România a intrat în clubul select format din ţări precum Germania, Grecia, Israel, Japonia, Kuweit, Olanda, Qatar, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Emiratele Arabe Unite şi, evident, Statele Unite care au în dotare astfel de rachete.