Cum l-a scăpat judecătoarea Burlan pe Superman de puşcărie

Cum l-a scăpat judecătoarea Burlan pe Superman de puşcărie

Judecătoarea Elena Burlan a fost turnată la DNA de interlopii pe care i-a făcut scăpaţi

Interlopii din Chitila suspectaţi că au dat şpagă judecătoarei Elena Burlan, de la Tribunalul Bucureşti, au fost făcuţi scăpaţi de magistrat, deşi asupra lor planau acuzaţii extrem de grave. Ei au primit pedepse cu suspendare, deşi au fost judecaţi pentru tentativă de omor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Concret, judecătoarea Elena Burlan a plasată, joi, în arest la domiciliu este acuzată că a luat mită 50.000 de euro de la interlopul Florică Nicolae (32 de ani), din Chitila poreclit „Superman“.

Florin Nicolae şi fraţii săi, Mihai Nicolae (40 de ani), zis „Gilbert“, Florin Nicolae, zis „Filozof“ şi Ion Nicolae, zis „Amar“, de etnie romă, dar şi alţi membri ai clanului  - Cristian Durbală, zis „Banbulea“, Robert Văduva, zis „Albert“, fratele său Laurenţiu Văduva, Constantin Camen, zis „Partinson“ şi Mihaela Vasile - au fost trimişi în judecată pentru mai multe fapte de tâlhărie, cămătărie, şantaj, ameninţare, sechestrare de persoane şi tentativă de omor.

În perioada 2008-2009, fraţii Nicolae, împreună cu complicii lor,  sub pretextul unor datorii băneşti, au terorizat zeci de persoane pentru a le plăti sume de bani.

Interlopii au ajuns în arest după ce, la 8 martie 2009, au vrut să taie capul cu o sabie unui bărbat, care se împrumutase de la cămătari şi nu reuşise să returneze dobânzile uriaşe percepute de aceştia. Concret, victima împrumutase 300 de euro şi a fost cosntrânsă de cămătari să le returneze aproape de 30 de ori pe atât, adică 8.000 de euro.

Bărbatul nu a reuşit să mai plătească dobânzile, aşa că Superman şi ai lui au vrut să-i dea acestuia o lecţie. Norocul victimei a fost că a parat lovitura de sabie cu mâinile, protejându-şi capul, susţin anchetatorii au au întocmit rechizitoriul. Bărbatul, pe numele său Alexandru Mihalache, a ajuns la spital cu răni grave, dar a scăpat cu viaţă.

Terorizaţi de cămătari

O altă victimă a interlopilor a fost Dumitru Viorel, care împrumutase de la cămătari 4.000 de euro. A plătit datoria, dar nu şi dobânzile de 25.000 de euro. Ţiganii l-au constrâns să facă alte împrumuri pentru a le plăti pretinsa datorie. Ca să-l intimideze, fraţii Nicolae i-au tras o bătaie soră cu moartea şi i-au distrus şi maşina cu sabia. De suferit a avut şi un partener de afaceri al victimei, Vasile-Robert Grama.

„Pe fondul acestei situaţii, în data de 04/05.03.2009, inculpaţii l-au agresat fizic pe Vasile-Robert Grama (partener de afaceri al părţii vătămate Dumitru Viorel) aplicându-i mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele precum şi cu latul unei săbii în zona capului,  în scopul de a-l intimida şi determina pe Dumitru Viorel să le dea o sumă de bani. (...) În contextul agresării numitului Grama Vasile Robert , Nicolae Florin, zis „Filozof“, a lovit cu tăişul sabiei în caroseria autoturismului Ford nr.B-68-... folosit de Grama Vasile Robert şi aparţinând lui Dumitru Viorel, deteriorându-l“, au notat procurorii în rechizitoriu.

O altă victimă a fraţilor Nicolae, Andrei Eugen Adrian, care nu a mai reuşit să returneze împrumutul şi dobânzile, a fost constrâns prin bătăi şi ameninţări să le cedeze interlopilor un imobil. Cămătarii i-au luat actele casei şi l-au forţat să scrie o chitanţă de mână pentru înstrăinarea casei.

„Modus operandi“

Anchetatorii au descris în detaliul modul de operare al infractorilor, tocmai ca judecătorii să înţeleagă gravitatea faptelor pentru care au fost inculpaţi. În acest sens, au ataşat la dosar chiar şi o hartă relaţională a clanului de interlopi.

  • Inculpaţii sunt în relaţii de familie, anturaj etc. şi se ocupă cu activităţi de cămătărie. 
  • Momentul iniţial, când o persoană împrumută o sumă de bani de la cămătar, obligându-se să plătească la un termen o suma mult mai mare (dobânzi tip „camătă”).
  • Momentul în care, deşi persoana fie plăteşte suma la termen, fie întârzie (din cauza ei sau din cauza cămătarului care evită intenţionat plata la termen pentru a putea percepe sume mai mari), cămătarul susţine că plata reprezintă numai dobânda sumei (sau o parte din dobândă); în consecinţă, dobânzile la sumă (şi chiar dobânzile la dobânzi) curg în continuare şi se acumulează astfel alte sume, foarte mari, disproporţionate în raport cu suma împrumutată iniţial.
  • Intervine un sentiment de teamă al persoanei vătămate (care de regulă locuieşte  sau lucrează în zonă.
  • În continuare cămătarul se oferă să „ajute” persoana vătămată. Intervine astfel o „cunoştinţă” – în realitate o altă persoană din familia/anturajul cămătarului, în înţelegere cu acesta, care oferă persoanei vătămate o altă sumă de bani (cu camătă) sau un autoturism (pe care îl evaluează el şi pe care îl „ajută” să îl amaneteze mai departe la o altă cunoştinţă).
  • Se creează astfel o reţea de datorii – sumele devin din ce în ce mai mari, mult mai mari decât datoria iniţială – care devin practic imposibil de plătit pentru persoană vătămată.

Un dosar „beton“

Procurorii au arătat că interlopii îşi ameninţau victimele că le taie şi le omoară, că nu se tem de poliţie, întrucât chiar dacă unul dintre ei va fi arestat, rămân ceilalţi afară şi tot îi omoară. Mai mult, ţiganii le spuneau victimelor că le vor viola copiii şi soţiile.

Aceştia au mai ataşat la dosar declaraţiile victimelor, rapoartele medico-legale, stenogramele unor interceptări telefonice în care interlopii recunoşteau faptele.

Cu toate acestea, judecătoarea Elena Burlan nu s-a lăsat impresionată.

O primă măsură scandaloasă luată de magistrat a fost înlocuirea măsurii arestării inculpaţilor cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu (în perioada 1 octombrie 2009 - 26 ianuarie 2010). Potrivit DNA, interlopii ar fi mitui-o pe judecătoare cu 50.000 de euro pentru a-i lăsa liberi. Numai că de fiecare dată, aceste soluţii au fost desfiinţate de instanţa superioară de control judiciar.

Ulterior, susţin procurorii anticorupţie, judecătoarea ar mai fi primit alţi 50.000 de euro, pentru a pronunţa pedepse cu suspendarea executării faţă de toţi inculpaţii din dosarul respectiv.

În faza de apel, în luna decembrie 2010, această sentinţă a fost desfiinţată în parte, Curtea de Apel Bucureşti pronunţând pedepse cu executare faţă de autorii infracţiunii de tentativă de omor calificat, aceste pedepse fiind de 8 ani, respectiv 7 ani şi 6 luni.

Reacţia judecătoarei

Judecătoarea Elena Burlan-Puşcaş a declarat ziariştilor că este nevinovată şi că referatul procurorilor nu susţine acuzaţiile ce i se aduc. „În toţi cei 23 de ani de carieră nu am avut niciodată probleme. Dacă un simplu denunţ al unui condamnat, care încearcă să-şi uşureze situaţia, poate să îngroape cariera unui judecător înseamnă că aceasta este ţara în care trăim şi că ne merităm soarta“, a declarat judecătoarea Burlan.

Alte sentinţe controversate

Numele judecătoarei Elena Burlan-Puşcaş a fost legat de mai multe dosare cunoscute, printre care cel în care a fost achitat medicul Şerban Brădişteanu, acuzat de abuz în serviciu şi primirea de foloase necuvenite, în legătură cu o licitaţie pentru echiparea spitalelor penitenciar.

Brădişteanu a fost acuzat de DNA că ar fi primit în conturile unei firme off-shore sumele de 500.000 dolari şi 3.594.333 euro de la două firme elveţiene în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare la o licitaţie pentru achiziţia de aparatură medicală, organizată de Ministerul Justiţiei, ar fi atribuit, cu încălcarea flagrantă a normelor legale în materie, echipamente medicale pentru dotarea, din bani publici, a spitalelor din sistemul penitenciar şi a Spitalului “Prof. dr. Constantin Angelescu”.

Judecătoarea Burlan l-a achitat la fond pe medic. Aceeaşi judecătoare a aprobat cererea de recuzare a judecătoarei Camelia Bogdan din dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu în urmă cu şapte ani.

 

citeste totul despre: