Cum a debutat noul an şcolar

Peste trei milioane de elevi s-au întors la şcoală cu gândul deja la vacanţa de iarnă, care a fost prelungită la trei săptămâni din acest an. Pe fondul începerii noului an şcolar, experţii atrag atenţia asupra lipsurilor din sistem şi trag semnale de alarmă în privinţa reformelor pe care ar trebui să le implementăm cât mai repede posibil.

Elevii s-au întors la şcoală, ieri, întâmpinaţi în noul an de câteva schimbări, dar şi de multe probleme vechi ale sistemului. Mai exact, vacanţa de iarnă s-a mărit de la două la trei săptămâni, modificând întrega structură a anului şcolar. De asemenea, Ministerul Educaţiei a introdus patru noi discipline opţionale. Pe de altă parte, 4% din copii învaţă în şcoli fără autorizaţie, în timp ce 3.500 de profesori n-au pregătirea necesară pentru a intra la clasă.
Vestea prelungirii vacanţei de iarnă până pe 10 ianuarie i-a bucurat deopotrivă pe elevii, părinţii şi profesorii care au participat luni la ceremonia de deschidere a noului an şcolar, de la Liceul Teoretic „Dante Aligheri”, din Capitală, unde a fost prezent şi ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu.

„Nici nu ştiam că s-a mărit vacanţa de iarnă. Foarte tare, mă apuc de şcoala de şoferi atunci”,  a comentat un tânăr care stătea de vorbă cu colegii pe care tocmai îi reîntâlnise după trei luni de vacanţă. „Nici nu ştiu ce să zic”, s-a fâstâcit o mămică întrebată despre prelungirea vacanţei de iarnă, însă fetiţa pe care o ţinea de mână n-a ezitat: „E bine!”.

„Era mai bine dacă aveam vacanţa de vară mai lungă”, crede o altă elevă, însă în cele din urmă, chestiunea a fost tranşată într-un grup de mămici: „Să lase vacanţa de iarnă de trei săptămâni că nu te pui cu vremea, dar să încheie mai repede anul şcolar că în iunie copiii nici nu pot sta în clasă de căldură”.  

„61% din părinţi n-au agreat să înceapă şcoala mai devreme aşa că am decis ca şcoala să înceapă în 15 septembrie, făcând posibil să îndeplinim o altă solicitare, de a nu reveni la şcoală imediat după sărbătorile de iarnă”, a explicat elevilor şi ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu.

Pe lângă prelungirea vacanţei de iarnă, pe elevi îi aşteaptă în noul an şcolar şi patru noi opţionale: „Joc şi mişcare” la clasele pregătitoare, I şi a II-a, „Educaţie pentru prevenirea riscului rutier” în învăţământul primar şi „Educaţie pentru dezvoltare” şi „Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală”, la liceu.

Şcoli fără autorizaţii şi profesori calificaţi

Chiar dacă liceul care i-a găzduit pe oficialii din sistemul de învăţământ a fost reabilitat, modernizat şi dotat cu tehnologie de ultimă oră, în cadrul unui proiect cu fonduri europene, 4% din copii au început anul şcolar în şcoli fără autorizaţie de funcţionare. „Una din cinci şcoli nu are autorizaţie sanitară. E o ruşine naţională”, a comentat, ieri, preşedintele României, Klaus Iohannis.

„Există un număr de 19.000 de şcoli din care 7.000 au personalitate juridică, restul sunt structuri arondate. Aceste 19.000 de şcoli au în patrimoniu 24.600 de clădiri. Din acestea, 20.650 de clădiri sunt clădiri în care se desfăşoară direct actul educaţional. Dintre aceste clădiri, 16.600 posedă autorizaţie de funcţionare, restul nu posedă. Sunt 3.400 de clădiri, nu unităţi de învăţământ, care nu au autorizaţie sanitară de funcţionare şi sunt alte 675 de clădiri în curs de obţinere a acestei autorizaţii de funcţionare”, a arătat şi ministrul Educaţiei.

Catalog electronic introdus în şcoli

De asemenea, din acest an, „Dante Aligheri” este şi una dintre cele 70 de şcoli din România care au introdus catalogul electronic. Pentru implmenetarea sistemului, 68 de profesori au fost instruiţi şi au primit tablete de la şcoală, dar realitatea din multe şcoli româneşti este alta. Circa 3.500 de cadre didactice nici măcar nu sunt calificate să intre la clasă.

„82% din posturi sunt ocupate de titulari din numărul total de posturi, cu doi la sută mai mult decât anul trecut; avem peste 16% profesori suplinitori-cadre didactice asociate şi personal pensionar. Avem, din păcate, 1,6% din posturi acoperite cu personal necalificat sau cu calificare necorespunzătoare postului. Asta înseamnă peste 3.000 de cadre didactice fără calificare în sistemul educaţie”, a spus Sorin Cîmpeanu.

În plus, manualele digitale se lasă aşteptate şi în acest an, astfel încât copiii din clasele a IV-a şi o parte din cei din clasele a III-a vor primi tot ediţiile clasice, din anii trecuţi.

Experţii cred că rata abaondnului şcolar va creşte în noul an

Din cauza faptului că nu au fost implementate modificări semnificative nici pe partea de curriculum, nici în ceea ce priveşte resursa umană, adică salarii mai bune, selecţie mai serioasă, pregătire profesională continuă de calitate, expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu se aşteaptă ca rezultatele elevilor români, în medie, să stagneze.

„Din păcate cred că rata abandonului şcolar va creşte, în special în mediul rural, pentru că aceasta a fost evoluţia până acum acum şi nu există o strategie de redresare. Numărul studenţilor va continua să scadă urmând evoluţia descendentă din ultimii 5 ani. Cred că din ce în ce mai mulţi părinţi vor înţelege avantajele sistemelor alternative de educaţie - Motessori, Step by Step, Waldorf sau chiar homeschooling, şi vor alege astfel de şcoli pentru copiii lor. Şcolile private continuă să se profesionalizeze şi să îşi îmbunătăţească ofertele educaţionale în special datorită resursei umane mai bine plătite şi programelor şcolare mai bogate, adaptate nevoilor copiilor - mă refer la bogăţia ofertelor extra-curriculare şi includerea cluburilor de debate, şah, înot, dans, teatru, informatică, etc.”, a declarat Apăteanu.

Licee tehnologice cu rezultate zero la Bacalaureat

Nici expertul în Educaţie Ştefan Vlaston nu este foarte optimist în ceea ce priveşte noul an şcolar.
„760.000 de elevi au parcurs liceul, în ultimii 10 ani, degeaba. Fie n-au luat Bacalaureatul, fie nici nu s-au prezentat la el. Cât despre calificări profesionale, sunt aproape de zero, în lipsa practicii în unităţi economice. Faţă de 270.000 de elevi în şcoli profesionale în 2003,  acum avem 40-50.000. Avem 56 de licee tehnologice cu rezultate zero la bacalaureat, şi alte sute cu procent sub 10%, funcţionează, bine mersi, în continuare. Nu se întreabă nimeni de ce. Procentele de promovare la examene sunt trucate, se raportează la numărul de elevi înscrişi la examen, nu la cei existenţi în clase. Procentul de promovare la examenul de Bacalaureat, real, este 55%, nu 69%, cât se laudă ministrul Educaţiei”, a completat şi Vlaston.

Potrivit acestuia, abandonul şcolar, în special la trecerea de la clasa a VIII-a la a IX-a creşte de la an la an, ajungând la 20-25%. „Din păcate nu se întrevede nici o ieşire din conspiraţia împotriva educaţiei, ţesută de politicieni, sindicate, minister şi parlament”, a conchis profesorul.