Am făcut interviuri cu oameni din sistemul judiciar, am conceput un chestionar care trece prin cîteva zeci de indicatori (de exemplu: legislaţie sau susţinere din partea altor instituţii). Apoi, am rugat un grup de oameni din ONG-uri şi jurnalişti să noteze aceşti indicatori. Cum sîntem cu toţii obişnuiţi de la şcoală cu un anumit gen de note, am mers pe o scală 1-10. Intenţionez să repetăm exerciţiul anual, astfel încît să vedem evoluţii în timp, cine contribuie la activitatea de investigare a marii corupţii şi cine o subminează. Cine promovează şi cine nu trece clasa, cum ar veni. Raportul „Indexul Sustenabilităţii DNA“, scris împreună cu colega mea Bianca Toma, se găseşte pe site-ul www.crpe.ro (proiectul a fost finanţat de Ambasada Britanică şi de Fundaţia „Konrad Adenauer“, cărora le mulţumim). 
 
Ceea ce urmează este capitolul de final, cu concluzii şi recomandări, al acestui studiu.  
 
1. La capătul acestui exerciţiu avem cîţiva actori care, în viziunea panelului nostru de jurnalişti şi experţi, au pus umărul serios la sustenabilitatea DNA. Cel mai mare punctaj şi una dintre cele mai importante contribuţii în susţinerea DNA şi a luptei anticorupţie vin din partea partenerilor externi: Comisia Europeană – prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, ambasadele şi cancelariile occidentale şi ale SUA (punctaje între 9,2 şi 8,5). Majoritatea celor consultaţi şi chestionaţi au fost de acord că: existenţa MCV a avut un impact foarte puternic asupra stabilităţii şi activităţii DNA; poziţiile exprimate de oficiali ai statelor membre ale UE au avut un rol important în protejarea acestei instituţii şi că, fără a avea la îndemînă un mecanism diplomatic formal, diplomaţia americană a intervenit la fel de eficient în aceeaşi direcţie.  
 
2. Cadrul legislativ actual (funcţionarea şi independenţa DNA), prestaţia actualului procuror-şef al DNA şi calitatea dosarelor DNA sînt de asemenea puncte forte în susţinerea şi performanţa instituţiei – note între 8,5 şi 8,3). Instanţele superioare – prin celeritatea cu care judecă dosarele de corupţie şi efectul deciziilor judecătoreşti, de descurajare, – contribuie la sustenabilitatea DNA. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a primit un punctaj mare (7,8). Însă notele scad semnificativ în cazul instanţelor inferioare.  
 
3. Mediul instituţional este în general mai puţin apreciat de panelişti. Înalta Curte este o excepţie binevenită. Instituţii care se situează în jumătatea superioară a clasamentului mai sînt Curţile de Apel (7,2) şi Agenţia Naţională de Integritate (6,1). Contribuţia SRI este apreciată, atît pentru suportul tehnic (7,5) cît şi pentru furnizarea de informaţii (7,2). Însă există şi o îngrijorare privind o intruziune a SRI în activitatea DNA, subindicatorul special construit pentru acest aspect primind un calificativ de 5,2. De notat că restul serviciilor secrete (SIE, serviciile secrete ale armatei şi Ministerul de Interne) primesc note mult sub 4 şi sînt considerate absente din efortul anticorupţie. Şi alte instituţii au subperformat, între care, din păcate, chiar procurorul general al României (4,8 şi 2,8 la cei doi subindicatori care vizau activitatea PG). 
 
4. Au existat şi încă există aşteptări foarte mari din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, iar Indexul a avut în vedere trei indicatori: modul în care CSM intervine în situaţii care afectează reputaţia profesională a procurorilor DNA şi ia atitudine public, eficienţa şi promptitudinea reacţiilor CSM în situaţii în care se aduce atingere independenţei justiţiei/DNA, rolul CSM în cariera procurorilor. Notele primite de CSM sînt mediocre, mai mulţi panelişti explicînd calificativul nu atît prin ceva ce a făcut CSM, cît prin aşteptările mai mari pe care le au de la această instituţie-cheie, pentru protecţia sistemului judiciar. În opinia celor consultaţi, nu doar rapiditatea cu care CSM se pronunţă cînd este vorba despre cazuri de apărare a reputaţiei profesionale a procurorilor, ori de atingere a independenţei justiţiei, ci şi soluţia este problema. Fermitatea şi instrumentele prin care aceste constatări sînt comunicate nu sînt în măsură să producă efecte descurajatoare. Procedura de evaluare a magistraţilor, în care peste 95% iau calificativul „foarte bine“, este apreciată în unanimitate ca fiind doar formală şi inutilă în promovarea celor mai buni şi integri procurori din sistemul public (deci inutilă şi pentru traseul de carieră şi promovare a procurorilor DNA). Pentru acest indicator, cu recomandarea reevaluării acestei proceduri, cei consultaţi au apreciat că CSM contribuie nesemnificativ la sustenabilitatea DNA.  
 
5. Cine ameninţă DNA, fie direct, fie prin modul în care nu îşi face datoria? Sînt cîteva instituţii care deţin recordul calificativelor minimale. Cea mai mică notă a fost acordată Consiliului Naţional al Audiovizualului (1,7), foarte aproape venind şi Parlamentul României (1,8). 
 
 
 

Cristian Ghinea este directorul Centrului Român pentru Politici Europene, înfiinţat în 2009 de un grup de experţi, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertizã în domeniul politicilor publice.