CEDO acordă despăgubiri unor victime ale Revoluţiei din 1989

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat din nou România să achite daune pentru victime ale Revoluţiei din decembrie 1989, din cauza întârzierii anchetei în aceste cazuri.

Decizia CEDO este răspunsul la o acţiune judiciară iniţiată de 23 de persoane împotriva României. Reclamanţii ori rude apropiate au participat la demonstraţii şi au fost răniţi ori omorâţi în timpul evenimentelor produse în decembrie 1989 în Bucureşti, Slobozia, Târgovişte şi Reşiţa, evenimente care au condus la înlăturarea regimului comunist, informează Mediafax.

Iniţiatorii acţiunii judiciare au reclamat că autorităţile române nu au efectuat într-un interval rezonabil o investigaţie eficientă în cazul evenimentelor produse în decembrie 1989 în Bucureşti, Slobozia, Târgovişte şi Reşiţa. Reclamanţii au susţinut că a fost încălcat Articolul 2 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, care prevede că "dreptul fiecărei persoane la viaţă trebuie protejat prin lege" şi că "nimeni nu trebuie privat de viaţă în mod intenţionat (...)".

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că plângerea privind încălcarea Articolului 2 este admisibilă la nivel procedural. Conform sentinţei, România trebuie să le achite celor 23 de reclamanţi, în termen de trei luni, daune non-pecuniare de câte 15.000 de euro şi taxele judiciare aferente.

Dosarul "Revoluţiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.  

În iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul lider al minerilor Miron Cozma. 

Procurorii Parchetului ICCJ arată în rechizitoriu că Ion Iliescu a minţit populaţia prin intermediul televizorului, cu privire la scopul demonstraţiilor din Piaţa Universităţii şi că a ordonat dotarea militarilor implicaţi în evenimente cu armament şi muniţie de război, "folosirea acestora împotriva unor civili fiind nelegală”.

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem pentru infracţiuni contra umanităţii.