Cât de afectată este candidatura lui Kövesi la şefia Parchetului European de acuzaţiile Secţiei speciale pentru magistraţi

Cât de afectată este candidatura lui Kövesi la şefia Parchetului European de acuzaţiile Secţiei speciale pentru magistraţi

Laura Kovesi & Sebastian Ghiţă & Adina Florea (foto Inquam Photos & Mediafax Foto)

Citarea în calitate de suspect a fostei şefe DNA la Secţia specială pentru magistraţi, în contextul unei posibile numiri a acesteia în fruntea Parchetului European, este văzută ca o hărţuire de experţii în drept, care în acelaşi timp subliniază că „şicanele” acestea ar putea să o ajute în demersul ei de a ocupa funcţia de magistrat la Bruxelles.

Ştiri pe aceeaşi temă

Laura Codruţa Kövesi a catalogat citarea sa, în calitate de suspectă, la Secţia specială de anchetare a magistraţilor 
(SIIJ) chiar în ziua în care ar fi trebuit să se deplaseze la Bruxelles pentru a participa la interviul pentru desemnarea procurorului-şef european drept un abuz în scopul de a bloca această procedură. Însă potrivit experţilor în drept, acţiunea procurorului Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei la şefia DNA şi refuzată de trei ori de preşedintele Iohannis, ar putea avea exact efectul opus. „Kövesi este un procuror erou în România şi în Europa. Este la nivelul lui Antonio di Pietro din Italia sau Eva Joly din Franţa care acum câteva decenii şi-au asumat lupta deschisă cu clanurile mafiote şi interlopii. Ea are o mare susţinere în rândul magistraţilor şi societăţii civile. Ca judecător cu peste 20 ani de experienţă şi fost membru CSM, vă spun că exact ceea ce i se întâmplă acum o face cea mai potrivită pentru funcţia la care candidează”, este de părere judecătorul Cristi Danileţ. 
 
„Nu cred că acest episod va afecta şansele ei. Cei care cred acest lucru se bucură degeaba. Principiul prezumţiei de nevinovăţie este respectat de cei de la Bruxelles. Cei de acolo ştiu foarte bine cum se fac aceste dosare, iar în contextul în care au criticat înfiinţarea acestei Secţii, acest episod vine doar să le confirme că această Secţie nu trebuia făcută. Vorbim de un dosar care a mai fost cercetat, unde Kövesi nu a avut nicio implicare din moment ce Ministerul Justiţiei este cel care se ocupă de extrădări. Şi pe vremea Inchiziţiei exista o instituţie specială care se ocupa exclusiv de adversarii Papei”, este de părere şi Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale.
 
În opinia lor, acest episod nu va face decât să le confirme oficialilor europeni temerile cu privire la independenţa justiţiei în România şi că Secţia pentru magistraţi a devenit un instrument pentru presiuni la adresa magistraţilor. „Acum vedem, în fapt, roadele «reformelor» instituite de regimul Dragnea. Putem vedea că intenţia acestor reforme este eliminarea independeţei magistraţilor, iar această Secţie, a cărei înfiinţare a fost criticată de instituţiile europene, joacă un rol central. În cazul de faţă, avem de a face cu o tentativă de hărţuire şi de afectare a imaginii unei personalităţi ce s-a confundat cu lupta împotriva corupţiei. Pe plan european, acest episod nu va face decât să confirme temerile cu privire la România. În acest moment, ţara noastră aflându-se, de jure, dacă nu de facto, în afara spaţiului european în ceea ce priveşte cerinţele statului de drept. Nu putem decât să ne întrebăm retoric, câţi ani ne va lua să reclădim ceea ce regimul Dragnea a distrus”, este de părere Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Universitea Bucureşti.
 
ANUNŢUL-SURPRIZĂ
 
Laura Codruţa Kövesi a anunţat miercuri seară că a fost citată la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie, având calitatea de suspect într-un dosar în care acuzaţiile sunt de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. Adina Florea, procurorul care instrumentează acest dosar, a confirmat joi dimineaţă că dosarul în care este citată fosta şefă DNA este cel al aducerii în ţară, din Indonezia, a fostului şef al FNI, Nicolae Popa, dosar deschis în baza unei plângeri depuse de fugarul Sebastian Ghiţă. Concret, pe 9 decembrie anul trecut, Sebastian Ghiţă, dat în urmărire internaţională pentru fapte de corupţie, a anunţat, că a reclamat-o la Secţia pentru anchetarea magistraţilor pe Codruţa Kövesi pentru constituire de grup infracţional organizat. Acesta susţinea că Kövesi i-ar fi cerut să plătească avionul pentru aducerea lui Nicolae Popa. Poliţia Română îl contrazice însă şi spune că „procedura a fost derulată de către Ministerul Afacerilor Interne, prin structura de specialitate. Semnarea contractului de prestare servicii şi decontarea acestuia au intrat în sarcina Poliţiei Române. Contractul, în valoare 234.207,30 de lei, a fost semnat de  Inspectoratul General al Poliţiei Române, la data de 14.04.2011”.
Parchetul General a mai cercetat această cauză şi a ajuns la concluzia că de extrădarea lui Nicolae Popa s-a ocupat Ministerul de Interne, nu DNA. 
 
Alegerile, pe ultima sută
 
Roberta Metsola, coordonatoarea PPE în Comisia LIBE, forul care o va audia pe Laura Codruţa Kövesi pentru funcţia de şef al Parchetului European, anunţa joi, în ziua în care Kovesi primea citaţia de la Secţia Specială, că fosta şefă a DNA este favorită pentru postul european. PPE este cel mai mare grup politic de la Bruxelles. Într-o notă personală, trebuie să recunosc că CV-ul şi determinarea Laurei-Codruţa Kövesi o fac favorită pentru acest post. De fapt, ea s-a plasat deja pe primul loc după selecţia făcută de un panel special. Aştept cu nerăbdare să am ocazia de a discuta despre acest rol cu doamna Kövesi şi cu ceilalţi doi candidaţi”, a spus Roberta Metsola, coordonatoarei PPE în Comisia LIBE. Guvernul Dăncilă nu va susţine candidatura Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror european, susţin surse diplomatice pentru „Adevărul“. Laura Codruţa Kövesi şi ceilalţi doi candidaţi vor fi audiaţi în comisia LIBE pe 26 februarie la ora 15.00 (ora României). Pe 27 februarie se va întruni COREPER, reuniunea tuturor ambasadorilor statelor UE pe lângă instituţiile europene. Ambasadorul României e Luminiţa Odobescu, iar aceasta va vota în funcţie de mandatul oferit de Guvern.
 
 
PSD, adversar declarat al Laurei Codruţa Kövesi, a anunţat că nu o va ataca pe fosta şefă a DNA în următoarea perioadă şi a precizat, în mod ironic, faptul că nu va fi numită „penală“, spre deosebire de tratamentul pe care îl primeau politicienii când li se aduceau acuzaţii.  „Justiţia trebuie lăsată să îşi facă datoria! Încetaţi să politizaţi punerea sub acuzare a doamnei Kovesi! Spre deosebire de retorica viciată a celor care acuzau «penalii» înainte de o condamnare, PSD va respecta prezumţia de nevinovăţie a doamnei Kovesi şi nu va susţine nici că este «o penală», nici că a luat mită, că a comis abuz în serviciu sau că a făcut mărturii mincinoase. Toate acestea vor trebui demonstrate în faţa instanţei de judecată. Până atunci aveţi încredere în Justiţie şi lăsaţi probele să vorbească, nu politicienii!“, se arată într-un mesaj postat, joi dimineaţă, pe pagina de Facebook a PSD. 
 
În schimb, PSD a arătat că a lăsat şi o derogare pentru atacuri la adresa Codruţei Kövesi „responsabilul“ pentru acestea fiind deputatul Cătălin Rădulescu, autor al mai multor proiecte legislative controversate. Rădulescu a subliniat că de-abia aşteaptă să vadă reacţiile şi delimitarea de Kovesi a unor lideri precum Jean-Claude Juncker (preşedinte al Comisiei Europene) şi Frans Timmermans (prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene) în cazul în care se va începe urmărirea penală pe numele fostei şefe a DNA. „Sunt curios să văd reacţiile acestor oameni care în decursul timpului au atacat virulent şi partidul şi Guvernul şi politica făcută de noi“, a declarat Rădulescu. 
 
Opoziţia s-a poziţionat pro-Kövesi
 
Pe altă parte, formaţiunile din Opoziţie s-au poziţionat pro-Kövesi, arătând cu degetul spre PSD, partid considerat responsabil de chemarea fostei şefe a DNA în faţa procurorilor, fiind suspectată de abuz în serviciu şi luare de mită. „Se îndoieşte cineva că această nemernicie este făcută la ordinul lui Liviu Dragnea? O numire a Codruţei Kövesi în funcţia de procuror-şef european ar înseamna sfârşitul retoricii urii pentru Dragnea, Toader, Tăriceanu şi acoliţii lor“, a scris Dan Barna, preşedinte al USR, pe Facebook.  Şi liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a  punctat faptul că în spatele acestei citări a lui Kövesi la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie ar fi Liviu Dragnea şi Tudorel Toader. De altfel, preşedintele liberalilor, Ludovic Orban, a subliniat că PNL se angajează ca odată ajunşi la putere să desfiinţeze secţia în cauză, văzută drept instrument politic.
 
În schimb, alianţa USR-PLUS îi solicită preşedintelui Klaus Iohannis să declanşeze referendumul pe justiţie, fiind subliniat faptul că la cum evoluează lucrurile în România, peste 2 ani s-ar putea să nu mai asistăm la alegeri libere. Iohannis nu a vorbit însă despre referendum. „Secţia specială pentru anchetarea magistraţilor nu trebuie sub nicio formă să fie un instrument politic de anchetă şi intimidare a magistraţilor şi procurorilor. Am contestat încă de la început înfiinţarea unui astfel de organism, sever criticată şi de către Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană şi GRECO, pentru că nu prezintă suficiente garanţii de independenţă în raport cu factorul politic şi poate afecta încrederea cetăţenilor în justiţie“, a precizat preşedintele Klaus Iohannis. 
 
La rândul ei, Comisia Europeană (CE) a anunţat că urmăreşte îndeaproape ultimele evenimente. „Comisia Europeană urmăreşte îndeaproape ultimele evenimente în contextul procedurii de selecţie. Este crucial ca toţi candidaţii, selectaţi de o comisie independentă, să fie trataţi corect în acest proces", a declarat, joi, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: