BBC, despre industria videochat-ului din România: de ce ajung absolvente de facultate să se dezbrace pentru bani

BBC, despre industria videochat-ului din România: de ce ajung absolvente de facultate să se dezbrace pentru bani

BBC a realizat un amplu reportaj despre industria videochat-ului din România, jurnaliştii britanici atrăgând atenţia că mii de femei sunt angrenate în această piaţă care funcţionează non-stop. Totodată, reporterii BBC au intervievat tinere care lucrează în acest domeniu pentru a afla ce le-a determinat să facă acest pas şi care sunt câştigurile, dar şi persoane din echipa unei astfel de afaceri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Videochatul a devenit o afacere înfloritoare în România, ţara noastră fiind în prezent lider mondial, după ce valoarea afacerilor a ajuns la 100 de milioane de euro.
 
Subiectul a atras atenţia şi jurnaliştilor de la BBC, care au realizat un reportaj în culisele acestei afaceri de succes. BBC notează că un studio profesionist de videochat se află chiar „în inima Bucureştiului“, iar în această lume a relaţiilor virtuale şi a cybersex-ului, femeile din faţa camerei se numesc „modele“, iar bărbaţii care le plătesc sunt „membri“. BBC subliniază că modelele sunt urmărite live de mai mulţi bărbaţi, însă încep să câştige bani abia când unul dintre clienţi solicită „o sesiune privată“.  
 

Câştiguri de aproape zece ori mai mari decât salariul minim al unui român

Lana, o tânără care lucrează la un astfel de studio timp de opt ore pe zi, câştigă până la 4.000 de euro pe lună, aproape de zece ori mai mult decât salariul minim al unui român. Studioul câştigă alţi 4.000 de euro din activitatea tinerei. Iar LiveJasmin, cel mai mare host de videochat din lume, unde este promovat şi studioul Lanei, câştigă o sumă dublă – 8.000 de euro. Între 35 şi 40 de milioane de utilizatori vizitează acest site zilnic şi în orice moment al zilei pot alege din peste 2.000 de modele. Nu e de mirare că industria videochat-ului a ajuns să genereze venituri estimate la 2-3 miliarde de dolari, doar în 2016, subliniază BBC. 
Eram singură în cameră, dar mă simţeam de parcă aş fi fost înconjurată de sute de oameni. Nu puteam ţine pasul cu toţi cei care îmi scriau, cu ce îmi cereau. A fost destul de şocant.
Tânăra intervievată de BBC News, Lana, a lucrat în domeniul imobiliar până în momentul prăbuşirii economice din 2008, de atunci s-a îndreptat către videochat. Îşi aminteşte şi acum prima zi.
„Eram singură în cameră, dar mă simţeam de parcă aş fi fost înconjurată de sute de oameni. Nu puteam ţine pasul cu toţi cei care îmi scriau, cu ce îmi cereau. A fost destul de şocant. Apoi am învăţat să îi identific pe aceia care sunt potenţiali clienţi plătitori şi să nu îmi pierd timpul cu toţi“, a declarat tânăra pentru BBC.
 

Ce sunt învăţate tinerele care intră în industrie

Lana susţine că, în mare parte, videochatul implică mai mult conversaţie, uneori nuditate şi masturbare. Când unii utilizatori insistă ca ea să facă ceva ce nu îşi doreşte, tânăra poate încheia conversaţia.
Regula este să reuşeşti să convingi un client plătitor să rămână activ cât mai mult timp. „Ai zece minute în care să fii drăguţă şi sexy, apoi ar fi bine să ai un subiect de conversaţie bun, altfel membrii nu rămân“, spune Andra Chirnogeanu, PR Manager al studioului. 
Nu este doar o afacere sexuală, aşa cum mulţi oameni tind să creadă, modelele trebuie să fie capabile să discute cu un membru ca şi cum ar avea o relaţie normală
Printre angajaţii studioului nu se numără doar modele, ci şi traineri, un psiholog şi un profesor de limba engleză, care au misiunea de a perfecţiona angajatele. Spre exemplu, profesoara de engleză intervievată de BBC a declarat: „Le învăţ pe fete ce înseamnă un fetiş şi de ce oamenii au asemenea fantezii. Studiem Freud şi psihologie, precum şi gesturile unei persoane. Nu este doar o afacere sexuală, aşa cum mulţi oameni tind să creadă, modelele trebuie să fie capabile să discute cu un membru ca şi cum ar avea o relaţie normală.“
 
BBC a stat de vorbă şi cu româncele care preferă să lucreze de acasă, printre care „Sandy Bell“, care are două diplome de la universităţi, este designer de interior şi face videochat când are nevoie de mai mulţi bani într-o lună. Ea câştigă în jur de 100 de euro pe zi.
 
„Cei mai mulţi sunt bărbaţi normali. Sunt mulţi membri care îşi caută marea iubire. Vor o conexiune. Unii vor să le spui pe nume sau să le vorbeşti în timp ce dansezi sau te dezbraci. Sunt foarte sinceră cu ei, le spun că am un iubit şi că nu vom întreţine relaţii sexuale vreodată“, a povestit tânăra, care consideră că videochat-ul nu are absolut nicio legătură cu prostituţia şi nici nu se consideră o victimă.
 

Videochatul, între „pasul spre prostituţie“ şi „un domeniu în care fetele îşi vând mintea, nu trupul“

Atrase de câştigurile mari şi uşor de obţinut, tot mai multe fete apelează la studiourile de videochat. Însă există şi voci care susţin că, uneori, femeile sunt obligate, şantajate emoţional sau împinse de circumstanţe să aleagă o astfel de meserie. Iar în unele cazuri, de la videochat la prostituţie nu a mai fost decât un pas. 
 
BBC vorbeşte şi despre cazul Oanei, o tânără de 28 de ani, care a fost convinsă de iubitul ei, pe vremea când avea doar 16 ani, să facă videochat. Ulterior, bărbatul a presat-o să facă şi câteva clipuri cu caracter pornografic şi în cele din urmă a ajuns să lucreze ca prostituată în Germania, până când s-a întors în Romnia cu gândul de a începe o nouă viaţă.
Nu este o muncă periculoasă sau dăunătoare din punct de vedere psihic, dăunător e să stai 12 ore într-un birou şi să primeşti salariul minim
În prezent, Oana îşi împărtăşeşte experienţa cu tinere şi încearcă să le educe şi să le facă să conştientizeze pericolul reprezentat de videochat. „Sunt fete care cred că doar vor sta în faţa camerei şi vor face bani. Dar lucrurile pe care le fac le afectează mintea. Următorul pas este prostituţia. Acum îmi dau seama de asta“, spune ea.
 
Pe de altă parte, PR managerul unui studio din Bucureşti o contrazice şi susţine că fetele „îşi vând mintea, nu corpul“. „Eu privesc această activitate ca pe un spectacol. Sigur că nu este o muncă pe care o poate face oricine – multe dintre fete renunţă după câteva săptămâni sau chiar după doar câteva zile. Nu este o muncă periculoasă sau dăunătoare din punct de vedere psihic. E dăunător din punct de vedere psihic să stai 12 ore într-un birou şi să primeşti salariul minim.“
 
„Dar dacă Lana şi Sandy Bell ar fi putut avea un trai bun folosindu-se de calificările şi experienţa lor, oare ar mai fi ales să se dezbrace pentru clienţi din New York, Frankfurt şi Londra?“, încheie BBC reportajul. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările