Australia: Primii români au început să voteze în străinătate
0
Secţia de vot 289 din Auckland, deschisă sâmbătă seara la ora 20.00, ora României (7.00, ora locală), este primul loc de pe glob unde românii au început să voteze pentru a-şi alege preşedintele în cel de al doilea tur de scrutin.
Decalajul de fus orar dintre Noua Zeelandă şi România este de 11 ore, astfel că sâmbătă, când la Bucureşti a fost ora 20.00, la Auckland era deja duminică, ora 7.00, când, potrivit legii, începe procesul de votare pentru prezidenţiale. Secţia din Auckland se va închide duminică la ora 10.00, ora României.
Potrivit legislaţiei, votarea începe şi în străinătate la ora 7.00, ora locală, şi se desfăşoară până la ora 21.00, ora locală, când secţia de votare se închide.
La secţia de votare din Auckland, în Noua Zeelandă au votat în 22 noiembrie 170 de români, o prezenţă-record pentru această ţară. Dintre aceştia 41,17% au votat cu Traian Băsescu, 26,47% l-au ales pr Crin Antonescu şi 8,23% cu Mircea Geoană.
Primul cetăţean român care a votat în Auckland cu ocazia primul tur de scutin s-a prezentat la urne la ora 20.10, ora României (ora 7.10, ora locală). Este vorba despre Adina Giurgiu, în vârstă de 40 de ani. Ea este profesoară de chimie şi deţine funcţia de preşedinte al Asociaţiei românilor din Auckland "Doina".
Asociaţia Doina este organizaţie care a avut iniţiativa organizării unei secţii de votare la Auckland. Potrivit Adinei Giurgiu în Auckland locuiesc peste 1000 de români dintre cei aproximativ 3.500 din întreaga Noua Zeelandă.
În urma analizei scrutinului din 22 noiembrie, Ministerul de Externe a operat anumite modificări în repartizarea buletinelor de vot pe ţări şi secţii. Astfel, în Noua Zeelandă, MAE a trimis pentru turul al doilea tur de scrutin 700 buletine de vot, faţă de 1.000 câte fuseseră trimise pentru primul tur.
Cei aproape două milioane de români cu drept de vot din afara ţării vor putea alege preşedintele în 294 secţii de votare organizate de MAE în toate colţurile lumii. Este mai mult decât dublu faţă de numărul secţiilor din străinătate organizate la alegerile prezidenţiale din 2004, însă atunci România nu era încă membră UE, iar libera circulaţie era doar un deziderat. După aderarea la UE s-a înregistrat un adevărat exod al românilor, care au preferat să se îndrepte cu precădere către Italia şi Spania.
Se încarcă comentariile...
