Adolescenţii fumători nu lasă ţigările de frica îngrăşatului

Părerile lor au fost evidenţiate într-un studiu al Centrului de Prevenire Antidrog din Bacău.

Adolescenţii băcăuani care s-au apucat de fumat se consideră persoane stresate. Concluzia se desprinde din studiul realizat în anul şcolar 2007-2008, de către Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Bacău. Cercetarea a fost făcută în cadrul proiectului „Fumatul nu merge la şcoală“, prin aplicarea de chestionare în rândul a 2.300 de elevi din nouă şcoli din judeţ. În urma analizei datelor, s-a constatat, suprinzător, că atât elevii fumători, cât şi nefumători, au cunoştinţe temeince referitoare la tot ce ţine de acest viciu. Adolescenţii ştiu aproape tot, de la compoziţia unei ţigări, până la efectele nocive pe care le are fumatul. Cu toate acestea, numărul fumătorilor în şcoli creşte de la an la an, iar vârsta de la care o tinerii îşi aprind prima ţigară scade. Un experiment al CPECA Bacău, în cadrul aceluiaşi proiect, adânceşte paradoxurile. Solicitaţi să creioneze un portret al fumătorului, fumătorii s-au descris ca fiind „persoane stresate“, cu multe supărări şi decepţii. Ei au spus că ţigara reprezintă metoda lor de relaxare. „Mulţi adolescenţi fumători au demonstrat că au cunoştinţe solide cu privire la efectele consumului de tutun. Cu toate acestea, spun ei, dacă ar fi să renunţe vreodată la fumat, ar face exces de dulciuri şi gumă de mestecat, iar acestea nu fac bine la siluetă, drept urmare nu vor renunţa la obicei“, ne-a declarat Marta Butnaru, inspector de specialitate la CPECA Bacău. „Campaniile anti-fumat s-au banalizat” Toate aceste paradoxuri sunt explicate de unii specialişti prin rutină şi prin banalizarea fenomenului. „La adolescenţi, în şcoli, nu mai trebuie mers pe ideea conştientizării riscurilor fumatului prin întărirea negativă a acestora. Este un mod de a acţiona care nu ţine la vârsta adolescenţei. Organizarea unor concerte sau discuţii pe teme IT, care să cuprindă şi mesaj antifumat ar prinde mult mai bine şi ar avea efecte mult mai mari“, este de părere Dragoş Ungureanu, medic specialist la Spitalul de Pneumoftiziologie din Bacău.