Şeful Curţii Militare de Apel a fost suspendat din funcţia de judecător de  Consiliul Superior al Magistraturii

CSM - Consiliului Superior al Magistraturii din Bucureşti FOTO Eduard Enea

Preşedintele Curţii Militare de Apel, Gheorghe Manea, a fost suspendat din funcţia de judecător. Decizia a fost luată de secţia de judecători din cadrul CSM, în urma mai multor sesizări depuse de subalterni.

Decizia vine după ce Inspecţia Judiciară a decis să-l cerceteze pe Gheorghe Manea pentru abateri disciplinare. Concret, inspectorii vor să stabiliească dacă acesta s-ar fi abţinut în mod nejustificat de la judecarea unor cauze, ceea ce ar fi dus la tergiversarea acelor procese. Sunt acuzaţii care deocamdată sunt verificate de inspectori, potrivit Digi24.

Suspendarea va dura până la finalizarea acestor cercetări. Ultimul cuvânt îl va avea tot CSM, care poate decide excluderea judecătorului din magistratură.

Gheorghe Manea are gradul de general şi conduce cea mai importantă instanţă militară din România.

COMUNICATUL CSM:

„În şedinţa de azi, 20 februarie 2017, Secţia pentru judecători în materie disciplinară, din oficiu, în temeiul dispoziţiilor art. 52 alin. 1 teza a II – a  din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a dispus suspendarea din funcţia de judecător a domnului Manea Gheorghe, preşedintele Curţii Militare de Apel, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare ce face obiectul dosarului nr. 32/J/2016.

Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin.1 teza a II-a din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al  Magistraturii, “Pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare,… dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei ”.

Ce a spus Inspecţia Judiciară

Cercetarea magistratului a venit după ce judecători ai Curţii Militare de Apel au sesizat Inspecţia referitor la faptul că Gheorghe Manea s-ar abţine nejustificat de la soluţionarea unui dosar, ceea ce, implicit, ar duce la tergiversarea cauzei, potrivit News.ro

”Se constată că domnul judecător general de brigadă Manea Gheorghe a formulat, în aceeaşi cauză, pentru acelaşi motiv, patru cereri de abţinere”, scrie în decizia de declanşare a cercetărilor.

IJ arăta că ”la data finalizării verificărilor prealabile, primele trei cereri de abţinere erau soluţionate în sensul respingerii lor, iar a patra se afla în curs de soluţionare”.

”Din acest motiv, apelul declarat de inculpat împotriva sentinţei instanţei de fond nu a putut fi soluţionat până în prezent, de la termenul stabilit pentru soluţionarea cauzei în complet de divergenţă trecând aproximativ şase luni”, se mai arăta în documentul obţinut de News.ro.

În sesizarea depusă la IJ, judecătorii militari colonel Radu Stancu, colonel Aurel Dumbravă, colonel Constantin Udrea şi colonel Victor Chiţu susţineau că preşedintele instanţei, Gheorghe Manea, a comis mai multe abateri disciplinare, dintre care una se referă la ”formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, pentru aceleaşi motive, care are ca efect tergiversarea judecăţii, faptă prevăzută de art. 99 lit. „i" teza ll-a din Legea nr. 303/2004, care constă în aceea că a formulat trei declaraţii de abţinere şi două cereri de recuzare a judecătorilor desemnaţi să soluţioneze declaraţiile sale de abţinere, în dosarul nr. 37/751/2014 aflat pe rolul Curţii Militare de Apel Bucureşti, demersuri care au avut ca efect tergiversarea judecării acestei cauze”.

”Astfel, la termenul din data de 17 martie 2016, a formulat o primă declaraţie de abţinere, chiar în ziua în care era planificată şedinţa de judecată, declaraţie care i-a fost respinsă prin încheierea pronunţată în data de 18 martie 2016”, notau magistraţii în sesizarea lor şi arătau că ”ulterior la termenul din data de 12 mai 2016, tot în ziua în care era planificată şedinţa de judecată, a formulat o nouă declaraţie de abţinere, pentru aceleaşi motive de fapt şi de drept, precum şi o cerere de recuzare, ambele fiind respinse ca inadmisibile prin încheierea pronunţată în data de 12 mai 2016”.

Magistraţii arătau că motivul invocat de magistrat pentru abţinerea de la judecarea cazului respectiv este că ”nu putea fi desemnat general de brigadă magistrat Manea Gheorghe pentru formarea completului de divergenţă, în calitate de judecător de permanenţă, pentru că mai întâi trebuia să fie inclus preşedintele sau vicepreşedintele instanţei, şi numai în lipsa acestora sau dacă aceştia se află în imposibilitate de a participa la constituirea completului este inclus judecătorul de permanenţă”.

Acest motiv nu ar fi întemeiat legal, susţineau cei patru magistraţi, care notau în sesizarea lor că ”în cadrul instanţei s-a apreciat dintotdeauna că prin dispoziţiile art. 17 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, ale art. 99 alin. 4 din Hotărârea Plenului Consiliul Superior al Magistraturii nr. 387/2005 şi ale art. 110 din Hotărârea Plenului Consiliul Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 nu este stabilită o ordine de preferinţă pentru constituirea completului de divergenţă”.

Magistraţii mai arătau că aceste prevederi legale ”...au fost însuşite şi de d-l general de brigadă magistrat Manea Gheorghe....”, dar el a continuat să se abţină de la judecarea respectivului dosar.

Dosarul în care Manea a formulat aceste cereri de abţinere este unul de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice.

Aceiaşi patru magistraţi care au sesizat Inspecţia Judiciară în cazul abţinerii repetate a preşedintelui Curţii Militare de Apel, au sesizat, în ianuarie, Secţia Militară a DNA, pentru presupuse fapte de abuz în serviciu şi fals, comise de acelaşi judecător. Inspecţia Judiciară nu l-a tras, însă, la răspundere pe magistratul Gheorghe Manea, pentru că el nu mai era în funcţie la momentul verificărilor.

Victor Chiţu, Aurel Dumbravă, Constantin Udrea şi Radu Stancu îl acuzau atunci pe Gheorghe Manea de comiterea a patru presupuse fapte de corupţie.

Aceştia arătau, în documentul obţinut de News.ro, că, în calitate de preşedinte al Curţii Militare de Apel Bucureşti, Gheorghe Manea a respins cererile grefierilor încadraţi în instanţele militare, absolvenţi de studii superioare juridice, de încadrare pe posturi cu studii superioare, aceştia pierzând astfel banii care reprezentau diferenţa dintre salariul grefierilor încadraţi pe funcţii cu studii medii şi cel cuvenit aceloraşi grefieri în situaţia în care ar fi fost încadraţi pe funcţii cu studii superioare.

Totodată, mai notau magistraţii militari, Manea "a procurat un avantaj nepatrimonial pentru sine şi pentru ordonatorul terţiar de credite, respectiv o apreciere superioară a activităţii privitoare la gestionarea eficientă a resurselor financiare alocate pentru funcţionarea instanţelor militare”.

Magistraţii l-au mai acuzat pe Manea şi de uzurpare a funcţiei privind eliberarea unui aviz pentru detaşarea unui judecător de la Tribunalul Militar Bucureşti, deşi acest aviz trebuia emis de preşedintele Tribunalului Militar Bucureşti.

DNA arăta, în septembrie 2016, într-un răspuns transmis la solicitarea News.ro, că Gheorghe Manea nu are calitatea de suspect sau inculpat în vreun dosar aflat pe rolul DNA - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari.

Anterior acestei sesizări către DNA, Inspecţia Judiciară a CSM a constatat ”o situaţie de criză” la nivelul conducerii Curţii Militare de Apel, în urma unui control din anul 2015, dar nu a luat măsuri pentru că s-a considerat ca ”lipsită de finalitate” o eventuală decizie întrucât mandatul lui Gheorghe Manea urma să expire.

Pe de altă parte, mai mulţi judecători militari au fost audiaţi, pe 19 mai 2016, la serviciul militar din DNA, în cazul unei sesizări a magistraţilor Curţii Militare de Apel Bucureşti privind fapte de abuz legate de repartizarea aleatorie a dosarelor, care ar fi fost comise de fostul preşedinte al instanţei, Gheorghe Manea.