Viaţa neştiută a marelui comediant Constantin Tănase. Cui a lăsat averea sa şi ce i-ar fi adus sfârşitul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Constantin Tănase, figură cheie în teatrul de revistă românesc FOTO teatrultanase.ro
Constantin Tănase, figură cheie în teatrul de revistă românesc FOTO teatrultanase.ro

Actor de scenă şi de vodevil, o figură cheie în teatrul de revistă românesc şi celebru cupletist, Constantin Tănase rămâne un personaj fascinant. Puţină lume ştie că marele comic era în realitate un timid, iar averea pe care a strâns-o a împărţit-o bisericilor şi instituţiilor de binefacere.

În cartea sa „Viaţa de haz şi de necaz a lui  Constantin Tănase”, Nicolae Carandino arată publicului o altă faţă a marelui comediant. 

“Înapoia aparenţelor de strălucire şi de fast se ascunde o viaţă temătoare de cele sfinte, un suflet generos şi iubitor de oameni. Va fi greu, desigur, să convingem pe foarte mulţi dintre admiratorii lui Tănase că marele comic este un timid, că averile pe care le-a câştigat prin muncă cinstită au luat calea bisericii şi a instituţiilor de cultură şi de binefaceri, ” nota Carandino.

Deşi a avut de înfruntat greutăţi, marele actor a ştiut întotdeauna să depăşească orice moment, cu zâmbetul care l-a consacrat. Conform site-ului teatrultanase.ro, sfârşitul anului 1937 rămâne în memoria colectivă drept anul celui mai mare incendiu din istoria Revistei româneşti. În apropierea Crăciunului, Teatrul „Cărăbuş” anunţa premiera Revistei „Poftă bună, la Tănase!”. Tocmai când Tănase se afla pe scenă şi îşi recita cupletul „Ei, ai vrea?”, izbucneşte incendiul.

Refuza să se lase călcat în picioare

Cu toate greutăţile şi intimidările, celebrul artist avea în continuare puterea să râdă, uneori amar, şi chiar să ridice pumnul împotriva sistemului, căci refuza să se lase călcat în picioare de regim. De altfel, se pare că din asta i s-a tras şi moartea, destul de suspectă şi învăluită în mister.

În august 1945, soldaţii ruşi care ocupaseră Bucureştiul obişnuiau să oprească oamenii pe stradă şi să le ia bunurile pe care le aveau asupra lor. Constantin Tănase a avut curajul să denunţe de pe scenă aceste jafuri la drumul mare. Versurile lui au rămas în istorie: “De la Nistru pân’ la Don/ Davai ceas, davai palton/, Davai ceas, davai moşie/, Haraşo, tovărăşie”.

I s-a atras atenţia să se potolească şi să scoată acest cuplet din spectacole, dar Tănase nu s-a lăsat intimidat. La următoarea reprezentanţie, a apărut pe scenă în celebra ipostază, despre care se spune că i-a atras sfârşitul: cu mâinile acoperite de ceasuri şi cu o pendulă pe piept. Vorbele pe care le-a rostit curajos au făcut senzaţie la acea vreme: “El tic, Eu tac/, El tic, Eu tac”. Nu peste multă vreme, pe 29 august 1945, marele actor avea să tacă definitiv, dispariţia sa dând naştere unor numeroase speculaţii, una dintre acestea fiind aceea că ar fi fost ucis de Armata Roşie invadatoare. Teoria aceasta nu s-a confirmat niciodată, se arată pe site-ul teatrultanase.ro.

Punea cartoane în ghete

Constantin Tănase s-a născut la 5 iulie 1880, la Vaslui, tatăl său, Ion Tănase, fiind laborant de farmacie, iar mama sa, Elena, era o femeie simplă, care se îngrijea de casă.

Cel care a pus bazele teatrului de revistă în România avea să povestească despre cea mai grea perioadă a vieţii sale. Despre anii studenţiei în care a avut o situaţie materială catastrofală, cel care urma să devină un mare actor, mărturisea că a avut o viaţă grea, plină de lipsuri.

„Am dus cea mai neagră mizerie pe care şi-o poate închipui cineva! Eram admis la Conservator. Foarte bine. Dar ce mâncăm?“. Pentru a se întreţine, cât de cât, a fost comisionar, vânzând unsoare pentru copitele cailor, apoi a cântat în corul bisericii, însă banii pe care îi primea nu reprezentau mare lucru. Tot Tănase rememora peste ani că în fiecare seară punea în ghete nişte cartoane, care-i ţineau în loc de talpă. "Seara le schimbam, şi aşa, în fiecare zi, aveam pingele noi“, spunea actorul de comedie.

O biserică şi trei şcoli

În anul 1919, la 2 iulie, a înfiinţat trupa de teatru de revistă „Cărăbuş”, chiar în inima Bucureştiului. El crea o instituţie de spectacole care promova un prototip de personaj apreciat de public – cetăţeanul simplu, umilit şi necăjit, mai mereu nedreptăţit de autorităţile statului, îmbrăcat în costum cu pătrăţele, obligatoriu cu o crizantemă la butonieră şi cu baston – , şi devenit purtător de cuvânt al unor categorii sociale defavorizate.

Spectatorii erau fascinaţi de fast, balet, paiete, orchestră şi dansatori, iar serile la „Cărăbuş“ erau adevărate evenimente pentru bucureşteni, Tănase era principalul animator, iar starea de fapt nou creată suna astfel: dacă vrei să râzi, mergi „la Tănase“.

Erau puse astfel, la noi, bazele teatrului de revistă, surse de inspiraţie fiind spectacolul de cabaret franţuzesc, pe muzică, la care Constantin Tănase are meritul de a fi fost inspirat în suprapunerea monologului, a cupletului satiric, a cupletului muzical şi a altor mijloace moderne de realizare a unui spectacol de gen.  Trebuie spus că din momentul în care s-a mutat la Bucureşti, singurele vizite făcute părinţilor, la Vaslui, au fost în timpul turneelor cu „Cărăbuş”.

În trupa de la „Cărăbuş” şi-au făcut lansarea în lumea spectacolelor figuri devenite legendare, precum Maria Tănase şi Horia Şerbănescu, şi tot aici au fost aduse nume importante ale scenei internaţionale, un exemplu fiind dansatoarea de culoare Josephine Baker, adusă în urma unor sacrificii financiare considerabile.

Subiectele pline de substrat ale spectacolelor trupei, l-au adus pe Constantin Tănase mai mereu în atenţia cenzurii.

Constantin Tănase a realizat numeroase turnee cu trupa „Cărăbuş”, atât în ţară, cât şi în Turcia sau la Paris. Pe măsură ce situaţia sa financiară s-a îmbunătăţit, Tănase a realizat numeroase acte caritabile, printre realizările la care a contribuit financiar aflându-se o biserică şi trei şcoli.

Vă recomandăm să citiţi şi:

CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“

LIVE TEXT | Război în Ucraina. Peste 150 de situri culturale, distruse. Zelenski, mulţumiri către membrii UE. Armata ucraineană se retrage din Severodoneţk

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite