USR vrea desfiinţarea sectoarelor Bucureştiului şi a judeţului Ilfov. Ce se întâmplă cu primăriile potrivit proiectului pus în dezbatere publică

USR vrea desfiinţarea sectoarelor Bucureştiului şi a judeţului Ilfov. Ce se întâmplă cu primăriile potrivit proiectului pus în dezbatere publică

FOTO: Arhivă

Preşedintele USR Bucureşti, Roxana Wring, a lansat miercuri în dezbatere publică o propunere de reorganizare administrativă a Bucureştiului şi a judeţului Ilfov. Proiectul USR propune desfiinţarea primăriilor de sector şi organizarea Capitalei în 20 de districte, formate din unul sau mai multe cartiere. Districtele nu vor avea primari, nici buget propriu şi nu vor încasa taxe.

Preşedintele USR Bucureşti a propus dezvoltarea Capitalei după modelul administrativ din Londra, Paris şi Bruxelles printr-o serie de modificări legislative până în 2024.

„Actuala împărţire a Bucureştiului şi relaţia administrativă cu Ilfovul sunt anacronice, ineficiente şi nefuncţionale. Capitala, deşi are 7 primari, este de fapt un oraş „al nimănui” care supravieţuieşte din inerţie, care decade constant şi este în pragul unei crize majore”, arată documentul pus în dezbatere publică de USR, informează hotnews.ro. 

„Aşa cum este organizat astăzi, Bucureştiul nu funcţionează! Avem 7 oraşe într-unul singur. Cu 7 primari, 7 consilii, 7 bugete. Se risipesc sume enorme de bani, se suprapun atribuţii, se pun piedici fie de la PMB către sectoare fie invers, se dezvoltă o birocraţie luxuriantă. Avem astăzi în Bucureşti o sinteză între modelul administrativ comunist, intens birocratizat, şi modelul politic pesedist, intens baronizat. Bucureştiul are nevoie de o nouă organizare administrativ teritorială. Propunerea pe care o lansez astăzi în dezbatere publică pleacă de la câteva principii. În primul rând, o metropolă are nevoie de o singură administraţie, nu de şapte. Această abordare este singura care poate să ofere o viziune unitară oraşului, o diminuare a birocraţiei şi o îmbunătăţire a serviciilor publice. Bucureştiul are de asemenea nevoie să ducă decizia mai aproape de cetăţeni. Nu în ultimul rând, Bucureştiul trebuie să se integreze organic cu Ilfovul. În acest moment, cele două sunt complet rupte decizional, deşi funcţional depind una de alta”, a declarat Roxana Wring, consilier general USR, la lansarea proiectului. 
 
Principalele prevederi ale proiectului de reorganizare administrativ-teritorială a Capitalei ”Bucureşti. O metropolă, o administraţie” sunt: 
 

1. Bucureştiul se va reorganiza în 20 districte. Se vor desfiinţa administraţiile de sector şi se va pune punct acestei anomalii în care acelaşi oraş are 7 primării şi 7 bugete.

– Districtele vor fi unităţi administrative funcţionale, fără personalitate juridică proprie, în cadrul Municipiului Bucureşti, al căror scop este să aducă decizia şi acţiunea edilitară mai aproape de cetăţeni.
– Districtele sunt cu totul diferite de actualele sectoare nu doar prin faptul că vor fi mai mici, ci mai ales prin faptul că nu vor mai funcţiona ca centre autonome de decizie sau ca enclave de putere în interiorul oraşului. Nu vor avea personalitate juridică proprie, vor fi parte componentă funcţională a municipalităţii, nu vor mai fi suprapuneri de atribuţii şi decizii unilaterale sau contradictorii. Aceste districte vor răspunde mai bine nevoilor locale pentru că vor avea dimensiuni mai mici, omogenitate mai mare, reprezentanţi mai prezenţi şi mai activi în comunitate. De asemenea, ele vor fi administrate coerent şi integrat la nivel de Municipiu.
– Districtele sunt formate dintr‑unul sau mai multe cartiere, grupate organic în funcţie de mai multe criterii, inclusiv demografice, urbanistice, istorice şi culturale. Nu vor mai exista cazuri în care acelaşi cartier sau aceeaşi zonă protejată este sfâşiată între două sau mai multe sectoare.
– La nivelul fiecărui district va funcţiona un For Comunitar, structură consultativă cetăţenească deschisă, la şedinţele căreia pot participa reprezentanţi ai grupurilor civice, ai asociaţiilor de proprietari şi locuitorii din district. Şedinţele acestui For Comunitar vor fi lunare, iar prezenţa consilierilor municipali aleşi în districtul respectiv este obligatorie, sub sancţiunea pierderii mandatului. Rolul acestui For este să păstreze o legătură reală cu întreaga comunitate şi să ducă decizia cât mai aproape de cetăţeni.
– O parte din activităţile de natură executivă ale Primăriei Municipiului Bucureşti vor fi realizate la nivel districtual, prin intermediul unui aparat administrativ dedicat. Asta nu înseamnă că districtele vor fi ordonatori principali de credite. Ele nu vor avea buget propriu şi nu vor încasa taxe. Ele doar vor cheltui în limitele unui mandat dat de Municipiu anumite sume alocate pentru nevoile comunităţii, legate de infrastructura educaţională, spaţii verzi de proximitate, pieţe, informare etc.

2. La nivel municipal, vor fi redefinite ariile de competenţă pentru Primăria Capitalei şi Consiliul General.

– Consiliul Municipal (actualul Consiliu General) va fi format din 60 de membri, câte 3 consilieri aleşi pentru fiecare dintre cele 20 de districte. Consilierii municipali vor fi astfel mai legaţi de comunitatea locală, iar activitatea lor va fi să păstreze o legătură funcţională cu cetăţenii şi să supravegheze activitatea structurilor executive ale Municipiului Bucureşti.
– Primarul Municipiului Bucureştiului ar trebui ales prin vot direct în două tururi de scurtin. El îşi va forma o echipă executivă de 5 directori cu atribuţii strategice şi de implementare în domeniile: Finanţe (incluzând aici finanţe locale şi investiţii), Mobilitate (transport public, transport alternativ şi integrare cu infrastructura mare: metrou, aeroporturi, centură etc.), Dezvoltare urbană (locuire, spaţii publice, mediu, patrimoniu construit), Social (infrastructuri şcolare şi spitaliceşti, servicii sociale), Cultură şi sport (act cultural şi manifestări sportive, infrastructura specifică).
– Municipalitatea, prin Consiliu sau prin Primărie, după caz, va asigura planificarea, coordonarea şi supravegherea activităţii administrative la nivel de district, astfel încât oraşul să se dezvolte echilibrat şi coerent.

3. La nivel metropolitan, se va înfiinţa Zona Metropolitană Bucureşti, care va include Capitala şi localităţile din fostul judeţ Ilfov. Administraţia Ilfovului va fi desfiinţată, iar localităţile din jurul Bucureştiului vor fi integrate în Zona Metropolitană.

– Va exista o Administraţie Metropolitană (similară cu Greater London, Grand Paris, Bruxelles Capitale) cu rol de structură de cooperare între Bucureşti şi unităţile administrativ teritoriale de pe raza fostului judeţ Ilfov, cu atribuţii în domenii cheie pentru dezvoltare: transport, locuire, economie, mediu.
– Această Administraţie va fi condusă de un Consiliu Metropolitan şi de un Administrator. Consiliul va fi format din 20 reprezentanţi ai Municipiului Bucureşti şi 10 reprezentanţi ai localităţilor din fostul judeţ Ilfov. Iar administratorul va fi propus de Primarul Capitalei şi votat de Consiliul Metropolitan.
– Ideea de bază este ca deciziile ce afectează deopotrivă Bucureştiul şi localităţile învecinate să fie luate de reprezentanţi ai tuturor comunităţilor direct interesate. Până acum, Bucureştiul lua de unul singur decizii ce afectau Ilfovul, la fel cum Ilfovul lua de unul singur decizii de afectau Capitala. Exemplele cartierelor de blocuri care sugrumă periferia oraşului este doar una dintre consecinţele acestei realităţi. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu utilităţile, şi cu transportul public, şi cu salubrizarea.

Alte elemente din strategia USR:

Esenţa modificărilor pe care le propunem constă în desfiinţarea sectoarelor şi a judeţului Ilfov (nu şi a localităţilor componente). Propunem trecerea la o organizare modernă şi eficientă care elimină suprapunerile şi blocajele.

Pentru punerea în aplicare a acestui proiect va fi necesară modificarea mai multor acte normative în Parlament (începând de la legislaţia privind administraţia până la legislaţia electorală). Vor fi necesare analize şi studii detaliate (de exemplu, studii demografice şi urbanistice pentru „decuparea” exactă a districtelor). Nu în ultimul rând, va fi necesar un proces de tranziţie de la ceea ce avem acum la ceea ce ne dorim. Prin urmare, orizontul realist de implementare a acestui proiect de reformă administrativă este anul 2024.

Bucureştiul este singura capitală europeană care are şapte primari aleşi prin vot direct şi şapte bugete anuale. Capitala are şase primării de sector plus Primăria Generală, fiecare cu bugete, aparate administrative şi instituţii subordonate proprii. Primăria Capitalei nu coordonează activitatea sectoarelor şi, de cele mai multe ori, nici măcar nu este la curent cu decizii importante luate de primarii de sector. Doar apartenenţa la acelaşi partid facilitează uneori comunicarea între decidenţi însă, din punct de vedere legal, sectoarele au autonomie şi libertate la abordări diferite de administrare şi dezvoltare. Multe dintre problemele oraşului vin (aşadar) din suprapunerea responsabilităţilor şi din neclarităţile, impreciziile şi confuziile pe care le generează sistematic actuala împărţire administrativă.

Dincolo de lipsa de acurateţe a datelor oficiale, câteva probleme sunt evidente: bugetele dezechilibrate, absenţa corelaţiei între fondurile alocate şi numărul de locuitori, caracterul cu totul aleator al împărţirii actuale. De exemplu: Sectorul 1 are o densitate sub jumătate din media pe Bucureşti, cu o suprafaţă dublă faţă de celelalte sectoare, dar un venit peste media oraşului. Un alt exemplu: cei mai mulţi locuitori sunt în sectoarele 3 şi 6, dar alocările bugetare pentru ei sunt sub media generală a Capitalei (adică 4.966 lei – aproximativ 1.100 Euro/locuitor).

Centrul fragmentat între sectoare. Actuala împărţire administrativă îngreunează gestionarea optimă a serviciilor oferite de autorităţile publice şi face imposibilă o planificare urbană coerentă.

Bucureşti–Ilfov, o relaţie inexistentă. Judeţul Ilfov şi Municipiul Bucureşti alcătuiesc împreună o singură zonă din punct de vedere funcţional. Cu toate acestea, împărţirea administrativă actuală rupe această zonă în două unităţi care nu comunică, nu colaborează şi nu funcţionează în beneficiul cetăţeanului.

În prezent, localităţile din Ilfov sunt cartiere dormitor pentru Bucureşti, slab conectate la infrastructura rutieră, fără conexiuni de transport public şi fără servicii publice optime în materie de educaţie, sănătate, cultură şi recreere. Cinci localităţi din judeţul Ilfov şi‐au dublat sau triplat numărul populaţiei în ultimii 10 ani (Bragadiru, Stefăneştii de Jos, Chiajna, Popeşti‐Leordeni, Corbeanca), dar calitatea serviciilor şi a mediului urban nu a crescut în acelaşi ritm. A crescut însă tendinţa bucureştenilor de a se muta în judeţul Ilfov, punând şi mai multă presiune pe o infrastructură mult rămasă în urmă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările