Primăria Capitalei scumpeşte frigul din apartamente. Bucureştenii ar putea plăti mai mult pentru o gigacalorie

Un videoclip postat de Gabriela Firea luni a făcut furori pe internet, oamenii sesizând că până şi primarul Capitalei se încălzeşte cu calorifere electrice. Reprezentanţii RADET au precizat, pentru Mediafax, că Primăria Capitalei nu este racordată la reţeaua de termoficare.

Primăria Capitalei le răspunde oamenilor care au protestat în faţa instituţiei cu ligheane, pentru că nu au căldură şi apă caldă, anunţând că scumpeşte energia termică.

Deşi bucureştenii îngheaţă în apartamente, Primăria Capitalei propune scumpirea căldurii furnizate de Termoenergetica, fosta RADET. Mai precis, preţul gigacaloriei va urca anul viitor cu 8 lei, tariful subvenţionat pentru gospodării urmând să crească de la 137 la 145 lei. Această majorare face parte dintr-o prognoză, potrivit căreia va avea loc scumpirea treptată a energiei termice până în anul 2044. Propunerile se regăsesc într-un document care se va afla pe masa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), în şedinţa de miercuri, intitulat „Planul anual de evoluţie a tarifelor energiei termice pentru perioada 2020-2044“. Dacă propunerea CGMB va fi adoptată, vom asista la prima majorare a preţului căldurii în Capitală, după nouă ani.

Scumpirea ar fi şi mai abruptă în cazul în care energia termică nu ar fi subvenţionată pentru consumatorii casnici. Mai precis, Primăria acordă o subvenţie de 50%; fără aceasta, bucureştenii ar fi plătit 227 lei pentru o gigacalorie în 2019. Preţul nesubvenţionat al unei gigacalorii este planificat să crească la 231 lei, în 2020.

PMB subliniază, în motivarea proiectului, că preţul de 137 lei pe gigacalorie este în vigoare din anul 2011, iar consumatorii casnici, care reprezintă 90% din clienţii fostei RADET, sunt subvenţionaţi „prin intermediul unui preţ mult mai mic faţă de preţul real pentru energia termică consumată“. Astfel, sistemul de preţuri practicat de furnizorul de căldură şi apă caldă din Capitală este ineficient din punct de vedere al nivelului acestora, afirmă PMB, spunând că Termoenergetica este astfel complet dependentă financiar de subvenţia acordată de Primărie. Cu toate acestea, instituţia precizează că va acorda şi în viitor subvenţii.

Municipalitatea mai susţine că preţurile de livrare nu sunt actualizate periodic, pentru a ţine pasul cu creşterea preţurilor de achiziţie ale resurselor consumate. Acestea sunt doar câteva dintre motivele înaintate pentru scumpirea gigacaloriei.

Nu se scumpeşte „în perioada următoare“

Alexandru Burghiu, directorul Termoenergetica, a dat însă asigurări că scumpirea gigacaloriei pentru consumatori nu se va întâmpla „în perioada următoare“. „Trebuie să vă spun un singur lucru. Gigacaloria nu se va scumpi. Documentul la care faceţi referire e un model economic pentru realizarea unor investiţii, e un plan ce se va aplica după ce investiţiile se realizează. Sub nicio formă în perioada imediat următoare nu se va scumpi gigacaloria. Se scumpeşte în baza unei hotărâri a Consiliului General, se merge la ANRE pentru aviz, după care se mai dă o hotărâre. În acest caz vorbim de un plan, un model economic şi atât, nu despre o majorare a gigacaloriei. E o interpretare eronată a documentului supus aprobării Consiliului General”, a spus Alexandru Burghiu, luni dimineaţă, la Digi24.

El a adăugat că „atunci când faci o investiţie e normal să o recuperezi“. „După realizarea investiţiei se va pune în practică pentru a o realiza, dar vorbim de mult timp de-acum înainte“, a subliniat directorul Termoenergetica.

Taxă fixă pentru căldură, indiferent de consum

Primăria Capitalei mai propune de asemenea o schimbare a filosofiei de tarifare a căldurii furnizate de Termoenergetica. Una dintre acestea presupune ca factura să fie alcătuită dintr-o parte fixă, indiferent de consum, şi una variabilă, în timp ce altă variantă propune introducerea unei taxe minime sub care preţul să nu scadă.

Mai precis, PMB propune ca preţul energiei termice să aibă o structură cu una sau două părţi. Preţurile cu o singură parte vor avea o singură componentă bazată pe consum sau, dimpotrivă, fixată indiferent de consumul real, care de obicei se bazează pe suprafaţa zonei încălzite.

Preţurile cu două părţi au două componente: una variabilă (sau în funcţie de consum) şi o taxă fixă (de încărcare sau de capacitate).

Primăria explică faptul că „operatorii de termoficare au de obicei costuri fixe semnificative care trebuie să fie acoperite indiferent de volumul de căldură consumat”. „Prin urmare, autorităţile de reglernentare în multe ţări optează pentru preţul format din două părţi (sau două niveluri), cu o taxă fixă şi o taxă variabilă. Taxa fixă nu are legătură cu consumul real de căldură şi se bazează pe costurile fixe care includ capitalul, costurile cu personalul permanent, alte cheltuieli administrative, partea fixă a costurilor de operare şi costurile de întreţinere”, arată documentul.

De asemenea, o alternativă la componenta fixă sau de capacitate poate fi o taxă minimă sub care preţul de încălzire pentru casnici să nu scadă, mai propune Primăria. Aceasta înseamnă că gospodăria trebuie să plătească o anumită sumă, chiar dacă nu consumă deloc căldură sau consumă foarte puţin (de exemplu, atunci când se utilizează un apartament doar ocazional). Restul facturii de căldură, dacă există, se bazează pe un consum contorizat. Taxa minimă asigură că veniturile operatorului de încălzire nu scad sub un nivel critic.