Primăria Capitalei înfiinţează cămine pentru persoane vârstnice şi complexe de ajutor social

Consiliul General al Primăriei Bucureşti a aprobat joi mai multe proiecte aflate pe agenda primarului Capitalei. Astfel a fost aprobată înfiinţarea unei reţele de centre pentru screeningul cancerului de sân, înfiinţarea unui cămin pentru bătrâni în fiecare sector, dar şi acordarea unui sprijin financiar de 450 pentru elevi pentru achiziţioanrea de rechizite şi înfiinţarea unui complex de asistenţă socială

Reţea metropolitană de centre pentru screeningul cancerului de sân şi al cancerului de col uterin

Primăria Capitalei va înfiinţa o reţea metropolitană de centre dedicată diagnosticului şi tratamentului afecţiunilor oncologice ale femeilor din care vor face parte Clinica ”Sfânta Agatha” şi patru centre medicale ambulatorii, potrivit unui proiect de hotărâre aprobat joi în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). În unităţile medicale se va realiza screeningul cancerului de sân şi al cancerului de col uterin, care au atins ”valori alarmante în România”.

Proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate.

„Un proiect pe care îl consider important se referă la sănătatea femeilor. Vom face primul pas pentru înfiinţarea unui nou centru de sănătate pentru prevenirea, depistarea, tratarea cancerului, alte cinci centre ambulatorii pe lângă spitalele din subordinea Primăriei Capitalei. Se vor putea face analize, radiografii, mamografii rapid, fără a se sta la coadă şi fireşte, fără plată”, a declarat primarul Capitalei Gabriela Firea la începutul şedinţei CGMB.

Cele patru spitale în care vor fi amenajate aceste centre sunt Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sîrbu", Spitalul Clinic "Filantropia", spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" şi Spitalul Clinic "Nicolae Malaxa".

În şedinţa din luna iunie, CGMB a aprobat un proiect de hotărâre prin care Primăria Capitalei va acorda vouchere în valoare de 17.000 de lei pacientelor cu cancer la sân pentru testele genetice recomandate de medici.

Reţeaa Metropolitană "Asistenţă pentru Seniori” - fiecare sector va avea câte un nou cămin pentru persoanele vârstnice

Primăria Capitalei a votat înfiinţarea unei Reţele Metropolitane "Asistenţa pentru Seniori-Respect pentru vârsta a treia”, care va fi compusă din şase cămine destinate persoanelor vârstnice, câte unul în fiecare sector, a decis joi Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB)

"În Bucureşti există un deficit de locuri pentru seniori. Avem acum 500 de locuri în centre, iar în câteva zile inaugurăm un alt centru cu 100 de locuri, dar tot este un număr insuficient. Vom înfiinţa şase cămine pentru seniori, fiecare cu minimum 100 de locuri, în fiecare sector”, a declarat primarul Gabriela Firea la începutul şedinţei de consiliu.

Conform municipalităţii, proiectul va fi implementat cu ajutorul companiilor municipale Imobiliară Bucureşti S.A. şi Medicală Bucureşti S.A., care vor identifica spaţii imobiliare adecvate derulării în condiţii optime a activităţilor căminelor, iar în colaborare cu DGASMB aceste cămine vor fi operationalizate, reabilitate şi dotate corespunzător.

Primăria Capitalei spune că, potrivit datelor statistice oferite de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2017 în Bucureşti erau înregistrate 425.782 de persoane cu vârsta peste 60 de ani, reprezentând 22% din totalul populaţiei Capitalei. De asemenea, potrivit datelor Direcţiilor Generale de Asistentă Socială şi Protecţia Copilului de sector, există 9.520 de persoane vârstnice cu dizabilităţi, acestea reprezentând grupa cu cel mai înalt risc de dependenţă.

Municipalitatea precizează că are deja un cămin dedicat persoanelor vârstnice, respectiv Căminul “Academician Nicolae Cajal”, unde se asigură servicii comunitare pentru 80 de persoane vârstnice aflate în dificultate şi că se află în curs de dare în folosinţă un al doilea cămin pentru bătrâni, Centrul rezidenţial Sfânta Teodora, care va oferi servicii pentru aproximativ 120 de persoane vârstnice dependente.

Sprijin financiar în valoare de 450 de lei sub formă de decont pentru copiii de până în 14 ani pentru achiziţionarea de rechizite

Consiliul General al Primăriei Bucureşti a aprobat un proiect prin care vor fi oferiţi 450 de lei copiilor din învăţământul primar şi gimnazial pentru achiziţionarea de rechizite, cărţi şi papetărie, potrivit unui proiect de hotărâre aprobat joi în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Banii ar reprezenta, de fapt, o decontare a cheltuielilor părinţilor cu rechizitele copilului. Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 36 de voturi „pentru”, nouă abţineri şi un vot împotrivă.

În expunerea de motive semnată de primarul Gabriela Firea se arată că, în România, 1,5 la sută dintre elevii din învăţământul primar şi gimnazial renunţă la şcoală, iar 7,9 la sută dintre persoanele înscrise în instituţiile postliceale părăsesc sistemul de educaţie. Ţara noastră s-ar situa pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a şcolii.

„Abandonul şcolar reprezintă o problemă gravă cu care se confruntă societatea contemporană, pentru că în ziua de azi nu contează în ierarhii, nu e percepută ca valoare în sine: atât copiii, cât şi elevii nu mai consideră şcoala un viitor”, se arată în proiectul de hotărâre.

Municipalitatea vrea să prevină abandonul şcolar prin acordarea unui sprijin financiar în valoare de 450 de lei copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani. Suma ar urma să se acorde o dată pe an şcolar (septembrie – iunie) celor care au un venit pe membru de familie mai mic de 1.900 de lei. Banii ar reprezenta, de fapt, o decontare a cheltuielilor părinţilor cu rechizitele copilului.

Astfel, pentru a beneficia de aceşti bani, părinţii trebuie să transmită la dosarul de solicitare dovada plăţii în original, respectiv factura şi bonul fiscal ştampilat. Dovada plăţii trebuie să provină de la furnizori autorizaţi, arată Primăria Capitalei. Părinţii trebuie să locuiască în Bucureşti de cel puţin şase luni sau să aibă reşedinţa aici, iar copilul trebuie să fie înscris la o şcoală din Capitală.

Tinerii care ies din centrele de plasament vor fi angajaţi în companiile municipale

Tinerii cu vârste între 17 şi 27 de ani care stau în centrele de plasament din Bucureşti sau au părăsit de maximum un an aceste centre vor fi angajaţi în companiile municipale, în funcţie de profilul vocaţional şi opţiunile lor, a decis joi, în şedinţă, Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Ei vor primi şi locuinţe sociale pe perioada în care ocupă aceste posturi în cadrul companiilor primăriei.

Proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate.

"Tinerii aflaţi în situaţii de vulnerabilitate au nevoie de atenţie deosebită şi măsuri sporite de protecţie socială. O astfel de categorie de tineri o reprezintă tinerii instituţionalizaţi, care la împlinirea vârstei de 18 ani părăsesc sistemul de ocrotire şi care, datorită (sic!) lipsei sprijinului familiei, riscă să fie marginalizaţi la intrarea lor în viaţa socială şi profesională. Este o etapă a vieţii dificilă pentru orice tânăr, dar cu atât mai dificilă pentru cei care au beneficiat până la această vârstă de o protecţie şi rămân fără niciun sprijin”, arată municipalitatea în expunerea de motive.

Reprezentanţii primăriei spun că tinerii care stau sau au stat în centrele de plasament riscă să fie marginalizaţi, întâmpind dificultăţi la angajare din cauza neîncrederii angajatorului, nu au nici locuinţă şi nici posibilităţi pentru a dobândi una. Astfel, sunt expuşi şomajului, vagabondajului, delincvenţei şi cad victime ale criminalităţii, consumului de droguri şi exploatării sexuale.

Prin proiectul "O şansă la integrare socială pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului din municipiul Bucureşti”, Primăria Capitalei propune angajarea tinerilor cu vârste între 17 şi 27 de ani care stau în centrele de plasament din Bucureşti sau au părăsit de maximum un an aceste centre, în companiile municipale, în funcţie de profilul vocaţional şi opţiunile sale. După angajare, ei sunt monitorizaţi timp de şase luni de către DGASMB şi le sunt acordate locuinţe sociale pe perioada în care ocupă aceste posturi în cadrul companiilor primăriei.

Potrivit proiectului de hotărâre care va fi supus votului consilierilor generali, până la finalul anului, 148 de tineri vor părăsi centrele de plasament.

Primăria Capitalei a înfiinţat anul trecut un holding municipal format din mai multe companii proprii, care au ca acţionar majoritar Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Acestea au ca activităţi dispecerizarea transportului de persoane în regim de taxi, producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice, iluminatul public, administrarea şi dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, servicii în tehnologia informaţiilor, promovarea Bucureştiului ca destinaţie turistică, administrarea parcurilor şi grădinilor publice, administrarea spaţiilor publicitare, întreţinerea arborilor situaţi pe spaţiile verzi publice din Capitală, paza obiectivelor care aparţin Primăriei Municipiului Bucureşti, consolidarea clădirilor cu risc seismic, coordonarea şi consultanţa proiectelor de infrastructură mare ale Capitalei, gestionarea fondul imobiliar al oraşului, administrarea drumurilor, administrarea parcărilor publice, managementul sistemelor integrate de trafic, precum şi activităţi de voluntariat, construcţia de locuinţe sociale şi activităţi de dezinsecţie şi deratizare.

Primăria Capitalei a desfăşurat un târg de joburi pentru a angaja în aceste firme, la sfârşitul anului trecut, municipalitatea anunţând că peste 20.000 şi-au depus CV-urile. Edilul spunea atunci că este în căutarea unor "oameni competenţi" - atât cu studii superioare, cât şi cu studii medii şi că înfiinţarea Holdingului Municipal - care cuprinde 22 de societăţi - reprezintă viziunea ei despre administraţie.

Investiţie de 2,8 milioane de lei pentru montarea unor noi staţii de măsurare a zgomotului

Un alt proiect votat priveşte investiţia a aproximativ 2,8 milioane de lei pentru montarea unor noi staţii de măsurare a zgomotului, potrivit unui proiect de hotărâre aprobat joi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate.

„Având în vedere că expunerea populaţiei la un nivel de zgomot ridica constituie un factor de disconfort care influenţează starea de sănătate a populaţiei, cunoaşterea nivelului de zgomot facilitează adoptarea măsurilor necesare diminuării nivelului de zgomot. Utilizarea unui sistem de monitorizare a zgomotului în locaţii reprezentative pentru mediul urban serveşte atât informării populaţiei, cât şi validării hărţilor de zgomot, întrucât sistemul permite înregistrarea continuă a nivelului de zgomot”, se arată în proiectul de hotărâre.

Municipalitatea a mai achiziţionat şi în 2006 un astfel de sistem de monitorizare a zgomotului, alcătuit din 15 staţii fixe şi modulul de transmisie. Ele au fost atunci amplasate în tot oraşul. Pe parcurs, însă, au început să apară probleme cu sistemul şi nefuncţionalităţi generate mai ales de vechimea echipamentelor. Softul sistemului are mai mult de 10 ani vechime, este depăşit, iar staţiile au nevoie de schimbare a pieselor.

Astfel, noul sistem ar urma să fie format din 25 de staţii noi de monitorizare a zgomotului. Câte trei dintre ele vor fi montate în fiecare sector, în zonele cu trafic rutier intens, alte două în zonele liniştite, respectiv în Parcul Carol şi în Parcul Tineretului, una într-unul dintre parcurile mari din Bucureşti, respectiv în Parcul Herăstrău, şi alte patru lângă şcoli şi spitale.

Investiţia pentru noul sistem se ridică la aproximativ 2,8 milioane de lei.

Municipalitatea explică necesitatea achiziţionării acestor staţii de monitorizare a zgomotului prin faptul că specialiştii trebuie să realizeze hărţile de zgomot pentru Capitală, acestea având rolul de a evalua expunerea populaţiei la poluarea fonică.

Înfiinţarea unui complex cu bancă de alimente, cantină socială şi centru de asistenţă pentru mamă şi copil

Nu în ultimul rând, Primăria Capitalei a anunţat înfiinţarea unui complex cu bancă de alimente, cantină socială şi centru de asistenţă pentru mamă şi copil, a decis joi în şedinţă Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), Cosmina Simiean, a explicat că Bucureştiul este singura capitală europeană care nu are un astfel de complex, iar proiectele despre care vorbeşte consilierul general USR sunt proiecte mici, care nu au prea mult succes.

„Există o strategie antisărăcie, a fost votată anul trecut şi printre obiectivele din strategie face parte şi această bancă de alimente. Suntem singura capitală europeană care nu are aşa ceva. Aşa este, mai sunt nişte proiecte mici. Crucea roşie, iniţiativă privată, care se bazează pe punga de fasole pe care o lăsaţi dumneavoastră în supermarket. În afară de nişte pliante lucioase nu am văzut prea multe. Spaţiul pe care l-am primit de la Primăria Capitalei ne permite să facem un proiect mare”, a spus Cosmina Simiean.

Primăria Capitalei vrea să înfiinţeze un complex cu suprafaţa de aproape 6.400 de metri pătraţi, format din bancă de alimente cu spaţii de depozitare, o cantină socială cu 200 de locuri, centru de formare profesională, centru de tranzit pentru tinerii care ies din sistemul de protecţie a copilului şi un centru de urgenţă pentru mamă şi copil.

„Am considerat necesară această iniţiativă pentru că municipiul Bucureşti este singura capitală europeană care nu are o astfel de bancă de alimente care să răspundă nevoii de hrană a copiilor şi adulţilor provenind din familii defavorizate”, se arată în proiectul de hotărâre.

Astfel, banca de alimente va primi donaţii de alimente de la producătorii din industria alimentară şi retaileri, şi le va da mai departe organizaţiilor neguvernamentale sau chiar direct categoriilor defavorizate.

Municipalitatea propune ca de serviciile băncii de alimente să beneficieze cei cu un venit mediu lunar sub nivelul aprobat al Indicatorului Social de Referinţă (500 de lei), însă precizează că ulterior va fi organizată o dezbatere publică pentru a vedea dacă există şi alte categorii de persoane care ar pute beneficia de aceste servicii, precum refugiaţii, solicitanţii de azi sau persoanele afectate de fenomenele meteo din Bucureşti.

În prezent, în Bucureşti sunt înscrise la cantinele sociale aproximativ 1.000 de persoane.

În ceea ce priveşte centurl de formare profesională, acesta va organiza cursuri de bucătari, ajutor de bucătar, ospătari, cofetari şi patiseri, cu durata de 720 de ore, pentru persoanele defavorizate, şimeri de lungă durată, tineri care ies din centrele de plasament, victime ale violenţei domestice,mame cu copii mici şi nivel scăzut de calificare, care vor beneficia, de asemenea, şi de servicii în sistem rezidenţial în cadrul complexului.

Valoarea totală a investiţiei este de 72,4 milioane de lei.

Un consilier general USR a atras atenţia că există deja o bancă de alimente a Crucii Roşii şi un proiect asemănător în Sectorul 6 şi a propus ca aceste proiecte să fie reunite, pentru o organizare mai bună. „Mai există cel puţin două bănci de alimente, la Crucea Roşie şi un proiect pilot la Sectorul 6. Ele fac deja apel la donatori şi supermarketuri. Nu se suprapun? Nu mai bine se unesc? Şi nu am observat nişte obiective măsurabile. Adică cu cât va scădea gradul de sărăcie, câţi oameni vor beneficia de aceste servicii? Nu face apel nici la strategia antisărăcie pe care am votat-o, dacă nu mă înşel, anul trecut. Ar fi trebuit să conectăm toate aceste proeicte cu această strategie”, a spus consilierul general USR Florin Grigorescu în timpul dezbaterii pe proiect.