FOTOGALERIE Cinci cluburi din Centrul Vechi în care să nu mergi
0Dacă ieşi în oraş, o faci să te simţi bine! Dacă mai ai şi peste 30 de ani, deja pretenţiile se apropie de-un maxim... Iată câteva locuri pe care să le eviţi, atunci când vine weekendul şi prietenii vor să meargă într-un club.
Bastards
Poate ţi-a trecut pe la urechi numele, poate crezi că te atrage o experienţă de tip „moto” în centrul Bucureştiului. De curiozitate, zici să intri. Muzica este singurul element incontestabil, altfel... Din Lipscani, urmezi un gang destul de întunecos şi umed. Urci câteva trepte, străbaţi două culoare, apoi cobori. Un mic labirint care iarna poate deveni periculos. La subsol, un miros greu. Clubul are o capacitate de vreo 200 de persoane, însă atmosfera de aici (fie când e populat, fie când nu, cum se mai întâmplă în timpul săptămânii) cu greu poate fi pe placul celor „din afară”. Nu e rău că este nişat, însă fără o aerisire corespunzătoare şi cu utilităţile din dotare eşti convins să nu îi mai treci pragurile. Unde mai pui că la un cutremur.
Centrul Vechi, str. Lipscani 28
Club A
Veţi spune că este o legendă. Într-adevăr, a rămas legenda. Ce a ajuns acum să fie Club A nu se apropie nici pe sfert de ceea ce era în urmă cu, să zicem, 20 de ani. Fostul Club al Arhitecturii a devenit o oază fără personalitate. Lăsând la o parte întâlnirile literare sau conferinţele de după-amiază la care nu participă mai mult de 50 de persoane, nopţile aici nu se definesc decât printr-un playlist care nu a mai fost schimbat de ani şi o medie de vârstă de 23 de ani. Preţurile - studenţeşti (intrarea este 10 lei), iar re/amenajarea, un dezastru. Bila albă cade săptămânal la câte un concert, dar atunci ar fi binevenită o mască. Aerul e irespirabil.
Centrul Vechi, str. Blănari 14
Iron City
Peste drum, Iron City este o alegere şi mai proastă. Lumina e aproape inexistentă, te trec fiori de toate felurile. În general, e gol. N-am găsit niciun motiv pentru care ai putea, totuşi, să aterizezi aici măcar o dată. Nici muzica nu excelează, iar preţurile sunt destul de măricele. Concertele sunt puţine, de regulă cu protagonişti semi-necunoscuţi, iar biletul de intrare (de obicei 15 de lei) este mai scump decât... dincolo. Nu pierzi nimic!
Centrul Vechi, str. Blănari 21
Molotov
Am ajuns aici cu mari speranţe. Petrecusem câteva nopţi în barul de pe plaja din Vamă, dar nu mi-a luat mult să ajung la vorba „ce se întâmplă în Vamă rămâne în Vamă”. De la intrare m-a lovit un puternic miros de mucegai. Muzica relativ bună răsuna exagerat de tare (ceea ce atrage regulat, am înţeles, plângeri ale vecinilor şi descinderi ale Poliţiei), peste tot există riscul de a rămâne fără talpa ghetelor, iar la acea oră târzie din noapte am găsit doar rătutiţi cu ochii injectaţi. Printre ei chiar şi barmanii, care cu greu făceau diferenţa între o comandă de 3 beri şi una de o cola. Ei, vreo cinci la număr, posibil să nu fi fost toţi pe tură, însă toţi purtau cercei implantaţi - acei flesh tunnels. Nimic neplăcut în asta, doar că părea o uniformă. M-am gândit amuzată că poate era o cerinţă din fişa postului. Dacă te încăpăţânezi să ajungi aici, trebuie să ştii că e musai să faci parte din tagma vamaioţilor-hipsteri. Nu uita pantalonii stretch, ochelarii de soare coloraţi, pălăria sau şapca şi nepăsarea la mizerie. E deschis trei nopţi pe săptămână: joi, vineri, sâmbătă.
Centrul Vechi, str. Vasile Conta 18
Revenge
Nu greşesc dacă spun direct că este o „bombă”. Îţi recomand să nu te laşi adus aici. Vinerea este seara „Chuck Norris”, iar o invitaţie de weekend sună cam aşa: „sâmbăta în Revenge este precum un 1 Mai în Vamă, clar o să ai un trip ok (asta dacă bei ca un profesionist)”. Din câte am putut să-mi dau seama, multe fete de pe acolo nu erau profesioniste, cât despre ambient, departe de decenţa unui club de Centru...
Centrul Vechi, str. Şelari 9-11
Se încarcă comentariile...
