Doliu în rândul organizaţiilor ecologiste. Voluntarii au depus coroane şi au aprins lumânări pentru marile probleme de mediu din ţară
0Coaliţia pentru Mediu (CMR) din România a sărbătorit într-un mod inedit Ziua Mondială a Mediului, celebrată pe 5 iunie, organizând o întâlnire de expoziţie şi protest. Reprezentanţii mai multor aociaţii de profil şi cu oamenii prezenţi la eveniment au depus coroane cu flori, au aprins lumânări şi au ţinut discursuri triste pentru efectele marilor probleme de mediu, încercând în acest fel să tragă un semnal de alarmă în faţa autorităţilor.
Cei prezenţi la eveniment au depus coroane de flori, au aprins lumânări şi au ţinut discursuri triste pentru efectele marilor probleme de mediu din România. Printre aceste probleme coaliţia enumără: dezastrul minier de la Roşia Montană, râurile de munte secate de microhidrocentrale, gropi de gunoi neînchise şi alte situri istorice contaminate, Delta Dunării, exploatarea gazelor de şist, păduri defrişate, locuitori ai marilor oraşe otrăviţi de lipsa spaţiilor verzi, energia nucleară.
Potrivit unui comunicate de presă emis joi, reprezentanţii organizaţiilor susţin că ministerele care administrează mediul nu au făcut decât promisiuni deşarte, că Parlamentul Românieia adoptă legi anti-mediu. Totodată aceştia sunt nemulţumiţi de acordurile de mediu abuzive emise de Agenţiile regionale de protecţie a mediului, dar şi îngrijoraţi de numărul tot mai mare de proceduri de infringement declanşate de Comisia Europeană.
Din cauza acestor nereguli acuzate de organizaţiile din Coaliţia pentru Mediu, voluntarii propun ca în România Ziua Mondială a Mediului să se transforme în Noaptea Mediului.
”De Ziua Mediului ne-am luat straie de doliu şi am recapitulat cu dovezi toate deciziile cu consecinţe devastatoare asupra mediului în România. Atragem atenţia Guvernului şi autorităţilor locale că mediul nu o duce bine în România şi trebuie să luptăm împreună pentru a-l proteja”, a declarat Costel Popa, Preşedinte al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis şi membru în Consiliu de Reprezentare al Coaliţiei pentru Mediu din România.
Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, un proiect incomplet
Cei prezenţi au consemnat probleme şi în ceea ce priveşte proiectele nucleare cu acord de mediu. “Faptul că proiectul construcţiei unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă a primit acordul de mediu este cea mai gravă problemă de mediu din ultimul an. Decizia de a emite acordul de mediu la Cernavodă o calificăm drept nefondată din punct de vedere al raportului de evaluare a impactului asupra mediului, care a stat la bază (elaborat în 2007)”, a declarat Ioana Ciută de la Terra Mileniul III.
Aceştia acuză că documentul este incomplet, deoarece nu prezintă o analiză corespunzătoare a alternativelor, nici date privind impactul funcţionării centralei nucleare asupra sănătăţii populaţiei (inclusiv cu privire la impactul concentraţiilor ridicate de tritiu asupra populaţiei din zonă), nicio analiză a riscului de atac terorist asupra centralei şi consecinţele sale (inclusiv asupra bazinului de combustibil uzat, neprotejat de anvelopa reactorului).
România, groapa deşeurilor
Gropile de gunoi neconforme nu reprezintă o soluţie pentru dezvoltarea durabilă a României, susţine Gabriela Iordan de la Asociaţia ViitorPlus. Mai mult decât atât, acestea ar deveni neîncăpătoare, din ce în ce mai poluante. ”Nu ne dorim ca natura să fie sufocată de deşeuri atât prin mărirea şi extinderea gropilor clasice-neconforme cât şi prin cele apărute ilegal în natură şi ape”, a adăugat Iordan.
Patrimoniul Deltei, înghiţit de braconaj
Întărirea legislaţiei în ceea ce priveşte braconajul ar trebui să fie o prioritate pentru autorităţi.
”Pentru fapta lui, braconierul primeşte o amendă penală (cel mult) iar a doua zi se întoarce zâmbitor <<la serviciul>> lui din Deltă sau din pădurile Carpaţilor. Până când braconajul nu va fi pus pe acelaşi nivel cu faptele de mare corupţie, România va continua să piardă ireversibil părţi de patrimoniu de o valoare inestimabilă”, a declarat în cadrul întâlnirii de ieri Dan Bărbulescu din partea Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.
Microhidrocentralele din Făgăraş, o problemă pentru mediu
În cazul microhidrocentralelor din Făgăraş, există un paradox: deşi există legi şi avize, reguli şi ordonanţe care protejează natura, atunci când acestea sunt încălcate nimeni nu poate face nimic, susţine Oana Neneciu de la Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.
”<<Interesele naturii>> nu pot fi reprezentate în instanţă, iar cei ce încalcă legile nu pot fi condamnaţi. Aşa a reieşit din decizia instanţei, în urma procesului pe care mai multe organizaţii l-au deschis împotriva construcţiilor de microhidrocentrale pe trei râuri din munţii Făgăraş. Râurile Capra, Buda şi Otic au fost practic betonate cap-coadă în 2012, în vederea producerii de energie verde. Lucrările au fost desfăşurate ilegal, fără avize de mediu corespunzătoare şi în ciuda protestelor activiştilor şi ale promisiunilor politice de stopare a lucrărilor. Un peisaj natural protejat, sit Natura 2000, a fost distrus”, a declarat Neneciu.
Roşia Montană, un proiect controversat
Nelipsit de pe lista organizaţiilor care au protestat miercuri este şi proiectul minier de la Roşia Montană, voluntarii susţin că guvernul actual ”plănuieşte să autorizeze ilegal şi împotriva voinţei oamenilor un proiect de exploatare aurifera fără precedent în România şi în Europa.
De Ziua Internaţională a Mediului, l-am readus în prim-plan pe Victor Ponta pe care îl desemnăm premierul cianurii, pentru a fi în fruntea demersurilor disperate de avizare a proiectului minier. Guvernul Ponta a pornit o ofensivă împotriva românilor pe care îi vrea expropriaţi din casele lor pentru a face loc proiectului de la Roşia Montana şi, mai apoi, tuturor proiectelor de minerit", a declarat Raluca Dan de la Asociaţia ReGeneration.
Exploatarea gazelor de şist, la doi paşi de a începe fără un studiu de impact
Potrivit Coaliţiei de Mediu, Protecţia Mediului au încercat să acorde companiei Chevron aviz de mediu fără executarea unui studiu de impact, aşa cum cere legea. Din fericire însă, prin presiunea activiştilor, atât în stradă cât şi prin implicarea în procesul de avizare, autorităţile au fost forţate să ceară un studiu de impact asupra mediului.
Reprezentanţii coaliţiei vorbesc despre exemple de ţări unde exploatarea gazelor de şist nu este interzisă şi unde oamenii suferă de boli grave, chiar şi de cancer. ”S-au produs cutremure de suprafaţă, iar apa, aerul şi solul au fost poluate. În România, densitatea populaţiei fiind foarte mare, efectele vor fi dezastruoase imediat! În Franţa, Bulgaria, regiuni din Germania, Elveţia, Spania şi SUA exploatarea prin fracturare hidraulică a fost interzisă”, se mai arată în comunicatul emis de Coaliţia pentru Mediu din România.
Pe aceeaşi temă:
Concluzia înfricoşătoare la care a ajuns Polonia cu privire la gazele de şist
Se încarcă comentariile...
