Baia Griviţa va fi restaurată. Puţurile de apă din parcurile Drumul Taberei, Herăstrău şi Cişmigiu vor intra în reparaţii capitale

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, sâmbătă, mai multe proiecte prin care Baia Griviţa urmează să intre în restaurare, iar puţurile de apă din parcurile Herăstrău, Cişmigiu şi Drumul Taberei. Sorin Oprescu a explicat că se consumă prea multă apă pentru irigarea parcurilor.

Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) va aloca aproape 700.000 de euro pentru lucrări de consolidare şi restaurare a Băii Griviţa, singura baie publică din Capitală, potrivit unui proiect de hotărâre aprobat, sâmbătă, de consilierii municipali.Potrivit proiectului de hotărâre adoptat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), în şedinţa de sâmbătă, valoarea totală a investiţiei este de 697.373 de euro, banii urmând să fie asiguraţi din bugetul municipalităţii. Lucrările urmează să fie finalizate în teremen de 11 luni de la începere.

De asemenea, tot sâmbătă, consilierii au aprobat trei proiecte prin care urmează a fi reabilitate puţurile de apă din parcurile Drumul Taberei, Herăstrău şi Cişmigiu. Investiţia totală va fi aproximativ 220 de mii de lei. termenul de execuţie va fi de patru luni pentru cele din parcurile Drumul TAberei şi Cişmigiu, şi de două luni pentru cele din Herăstrău.

Restaurarea singurei băi publice din Bucureşti

Baia Griviţa se află în administrarea Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti. Primaria Capitalei a mai avut în vedere restaurarea obiectivului, în februarie 2012, însă proiectul a fost respins de consilierii municipali.

„Din relatările referitoare la construcţia ce adăposteşte Baia Griviţa rezultă că imobilul a fost puternic afectat de cutremurele din anii 1940 şi 1977, în prezent neexistând date din care să reiasă cum şi în ce masură s-a produs acest lucru şi prin ce metode fost consolidată“, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Potrivit documentului citat, starea ansamblului băii este destul de precară, deoarece partea de finisaje este vizibil afectată de umezeală, igrasie şi ciuperci. În zonele unde funcţionează saunele şi camerele de masaj, finisajul este deteriorat, iar placajele cu gresie faianţă şi mozaic sunt parţial deteriorate.

Se vor reface elementele arhitecturale şi se va recostrui podul

„Sistemul de evacuare a apelor meteorice este deteriorat, ceea ce a dus la infiltraţii de apă la nivelul tavanelor. Sistemul de canalizare este unul foarte vechi şi subdimensionat, ceea ce duce la multe defecţiuni şi avarii“, se mai arată în proiect.

Lucrările de reparaţii au în vedere măsuri de consolidare atât a structurii, cât şi a pereţilor, precum şi realizarea unor sisteme eficiente de drenaj al apelor colectate sau refacerea căilor pietonale.

Totodată, vor fi aduse la starea iniţială elementele cu rol arhitectural existente, precum şi refacerea celor care lipsesc, dar şi reconstruirea podului.

„Tencuielile vor fi refăcute utilizând aceleşi materiale şi culori, folosind aceleaşi tehnici de punere în operă a acestora", se mai arată în document.

Baia Griviţa este un ansamblu de clădiri alcătuit dintr-o construcţie principală, care adăposteşte baia comună, o construcţie adiacentă pentru centrala termică, o altă construcţie, etajată, şi piscina exterioară. Baia Griviţa a fost înfiinţată de Regina Maria la sfârşitul secolului al 19-lea, fiind inaugurată în 18 decembrie 1897.

Capacitatea este de aproximativ 200 de persoane pe zi, suprafaţa totală a complexului fiind de 1.140 metri pătraţi.

Clădirea a fost închisă în anul 2000, pentru lucrări de renovare, şi redeschisă în 2002.