Dăruită pentru prima dată, din Antichitate încoace, de către primăria Romei, o copie a celebrei statui se află din 1906 la Bucureşti, spre a marca o legătură de sânge şi de moştenire culturală. După 1989, câteva copii ale statuii împodobesc, ca simboluri ale latinităţii, şi alte oraşe româneşti.

La Chişinău, statuia stă, ca mai tot ce ţine de latinitate, bine dosită, în curtea Muzeului Naţional de Istorie, pe strada 31 August 1989. Clădirea muzeului e istorică (în ea şi-a ţinut şedinţele Sfatul Ţării), dar strada e slab circulată, mai ales de oficialităţile care-şi au sediul aici.

Masele sunt lăsate să îşi facă educaţia istorică privind monumentele panslavismului glorios sau ale comunismului. Pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt tronează, chiar în faţa guvernului Republicii Moldova, silueta bizară, inestetică, a "Arcului de Triumf" rusesc din 1841: triumf al ocupaţiei şi al deznaţionalizătii, desigur... Mai jos, pe o arteră perpendiculară, se lăfăie şi azi aşa-zisul monument al aşa-zisului "erou comsomolist", marcând o altă etapă de glorie a mancurtizării bietei Basarabii...

Ambele trebuiau demontate demult, potrivit unei legi emise chiar în 1991, după declararea independenţei, lege încă în vigoare. Ambele sunt în picioare şi azi, deşi demontarea lor nu ar fi costat mai nimic şi (în condiţiile în care, din 2009 încoace, la putere sunt partidele pro-europene) nici nu ar fi pus probleme politice.

Gestiunea memoriei nu este o chestiune politică, însă. Ci una de demnitate naţională şi de identitate culturală. Perpetuarea acestor simboluri în spaţiul public otrăveşte tânăra generaţie şi insultă eforturile atâtor şi atâtor martiri basarabeni, care au suferit şi au luptat pentru dreptul de fi ceea ce sunt: Senatus Populusque Romanus.

Tocmai acum, în plină criză politică şi în pragul falimentului economic, e momentul ca forţele pro-europene să dea dovadă de clarviziune şi de demnitate. E timpul ca statuia Lupei Capitolina, pe care scrie limpede de unde venim şi încotro mergem pe lumea asta, să ia locul simbolurilor unui trecut troglodit, numai bun de expus la Tiraspol.

Ar fi un mic gest simbolic, prin care sărmana Basarabie ar arăta că, din postura de stat independent, doreşte să participe şi ea la jubileul românităţii, pe care-l vom aniversa la 1 Decembrie 2018.