Republica Moldova, ţara cu cea mai mică rată de creştere a populaţiei

Publicat: 10.07.2020 17:38

Ultima actualizare: 02.08.2022 21:48

Conform ultimelor estimări, se observă o tendinţă de micşorare a numărului populaţiei Republicii Moldova în fiecare an. Migraţia intensă şi mortalitatea ridicată sunt două dintre motivele acestei constatări demografice, confirmă specialiştii. Rata de creştere anuală a populaţiei este de minus 1,7%, conform datelor provizorii pentru anul 2019.

Republica Moldova se situează cu acest indicator pe ultimul loc în clasamentul mondial. Vecinii Republicii Moldova se clasează cu câteva poziţii mai sus, Ucraina – minus 0,5%, România – minus 0,6%, transmite IPN.

În cadrul unui eveniment organizat de Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA Moldova), în ajunul Zilei Mondiale a Populaţiei, şefa Direcţiei recensăminte a Biroului Naţional de Statistică, Valentina Istrati, a precizat că la 1 ianuarie 2020 populaţia ţării alcătuia 2640,4 mii de locuitori, în scădere cu 45 mii faţă de anul precedent. Motivul principal al scăderii considerabile a populaţiei este migraţia netă. Acest fenomen destul de intens implică în aceeaşi măsură atât femeile, cât şi bărbaţii. Cel mai mare declin se înregistrează la categoria de vârstă 20-24 de ani, a precizat specialista BNS. Indicatorii demografici prezentaţi de către BNS arată că rata natalităţii a scăzut de la 12,8 (anul 2018) la 12 copii născuţi vii la 1000 de locuitori (anul 2019). Mortalitatea este, la fel, uşor în scădere, de la 13,8 la 13,7 decese la 1000 de locuitori.

Directorul general al Biroul Naţional de Statistică, Vitalie Valcov, a menţionat că, până în anul 2019, numărul populaţiei ţării era supraestimat, iar migraţia subestimată, ceea ce nu permitea elaborarea politicilor bazate pe dovezi, care să aibă rezultatul scontat şi să permită îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Odată cu modernizarea sistemului statistic naţional, prin implementarea de noi metodologii şi instrumente statistice standardizate, adaptate la necesităţile sociale şi economice actuale ale ţării, a fost posibilă estimarea calitativă a efectivului populaţiei cu reşedinţă obişnuită, care este un indicator important al statisticii demografice.

Necesitatea calculării populaţiei cu reşedinţă obişnuită rezidă din statutul Republicii Moldova ca stat membru al ONU şi semnatară a acordului de asociere a Republicii Moldova cu UE. Aceste acorduri obligă sistemul statistic naţional să respecte principiile fundamentale ale statisticilor oficiale adoptate de către ONU, dar şi codul de bune practici şi statisticilor europene pentru a alinia sistemul statistic naţional la normele şi standardele europene, a mai spus directorul BNS.

Nigina Abaszada, reprezentantă rezidentă UNFPA Moldova, a subliniat importanţa datelor statistice de calitate pentru elaborarea politicilor, apreciind eforturile Biroului Naţional de Statistică în acest sens. Datele demografice calitative joacă un rol important în gestionarea crizelor, inclusiv criza cauzată de COVID-19. ,,Trăim în continuare perioada grea a pandemiei, iar variabilele demografice sunt critice şi trebuie luate în considerare când vine vorba despre managementul răspândirii şi controlul bolilor, inclusiv definirea populaţiei în situaţii de risc, modele de focar şi necesitatea măsurilor de intervenţie în domeniul sănătăţii publice’’, a remarcat Nigina Abaszada.

Şefa Centrului de Cercetări Demografice,Olga Gagauz, a menţionat că datele existente privind crizele anterioare ne permit să prognozăm scăderea natalităţii în contextul crizei COVID-19, peste şapte-nouă luni. „Incertitudinea şi instabilitatea economică cauzată de pandemie va afecta pe termen scurt şi numărul de naşteri planificate. Acestea vor fi amânate pentru o perioadă, până când situaţia se va stabiliza. Dar pe termen lung Republica Moldova înregistrează o scădere a natalităţii încă din anii `80 ai secolului trecut. Către anul 2035, numărul de naşteri poate scădea până la 20 de mii”, a precizat specialista. „Pandemia nu poate schimba tendinţele de lungă durată. Doar revenirea definitivă a diasporei în ţară poate schimba dinamica natalităţii în ţară, a adăugat Olga Gagauz.

Lars Johann Lonnback, şef misiune, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, a remarcat că, potrivit unui studiu realizat de OMS în perioada 17 aprilie -17 mai, 30% din respondenţi aveau planuri să revină pentru totdeauna acasă, la sfârşit de vară, început de toamnă, pentru că au pierdut locul de muncă sau de trai în ţările în care au emigrat. Partea bună este că foarte multe persoane se vor întoarce cu diverse abilităţi deprinse acolo şi chiar cu posibilităţi de investiţii în Republica Moldova. Dar vor scădea remitenţele şi 38 de mii de gospodării casnice care depind de ele ar putea fi afectate de sărăcie. Astfel, e necesar să fie extinse programele economice şi sociale pentru migranţii care revin acasă.

Ziua Mondială a Populaţiei este marcată la 11 iulie.