Victor Stepaniuc: Comportamentul PDM nu a satisfăcut nici occidentalii, nici Rusia

Victor Stepaniuc:
Comportamentul PDM nu a satisfăcut nici occidentalii, nici Rusia

FOTO IPN

Comportamentul Partidului Democrat de după anul 2014 nu a satisfăcut nici occidentalii, nici Rusia, iar participarea principalilor actori geopolitici în depăşirea crizei din Republica Moldova este un fenomen. Opiniile au fost exprimate de politologul Victor Stepaniuc la dezbaterile publice cu tema: „Transferul paşnic de putere: motive, condiţii şi consecinţe – factorul extern”, organizate de Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova.

Victor Stepaniuc consideră că participarea principalilor actori geopolitici, inclusiv în depăşirea crizei politice şi de putere în Republica Moldova este un fenomen.
 
„Desigur este un fenomen, dar totodată, trebuie să spunem că au mai existat cazuri când marile puteri, pe anumite poziţii, în anumite zone, în anumite regiuni ale globului, au atins nişte compromisuri. Cazul Republicii Moldova nu mi se pare atât de complicat, deoarece Partidul Democrat, comportamentul acestuia, mai ales după anul 2014, desigur nu putea satisface nici occidentalii, nici Rusia. Dacă să vorbim despre Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană –aceşti actori geopolitici importanţi – desigur că ei au vrut să-şi mărească influenţa în Republica Moldova, dar totodată, regimul pe care ei au contat, l-au văzut un regim democratic, cu rezultate importante şi în viaţa socială, şi economică. Această modernizare europeană, care a fost promisă poporului nostru încă înainte de 2009 şi mai ales după 2009, ea trebuia să aibă nişte rezultate. Şi până la urmă, în viziunea mea, diplomaţii străini, care lucrează aici în Republica Moldova, ştiu a analiza şi ei urmăresc fenomenele noastre sociale, politice şi economice în fiecare zi. Ei fac rapoarte săptămânal referitor la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Regimul Partidului Democrat nu putea să-i satisfacă mai ales după furtul miliardului”, opinează politologul.
 
Potrivit lui, partenerii externi nu au putut fi satisfăcuţi nici de faptul că, ani la rând, organele de drept nu au dorit să caute făptaşii. De asemenea, nu putea fi insuflată încredere nici atunci când era evident că nu este clar unde sunt banii acordaţi de Occident pentru finanţarea proiectelor. „Modificarea legislaţiei, hotărârile Curţii Constituţionale, crearea detaşamentelor paramilitare şi multe alte lucruri demonstrau că în faţă este un regim cu apucături totalitare, de care de fapt nu există în Europa. Detaşamente paramilitare nu şi-a permis niciun dictator în ultimii 30 de ani”, a notat Victor Stepaniuc.
 
Potrivit lui, „felul de a acapara puterile şi de a le pune sub dictatul Partidului Democrat este un lucru absolut nemaiîntâlnit în Europa, când sistemul judecătoresc este controlat, când judecătorii se tem şi nu e clar de ce şi de cine se tem”. Politologul a mai spus că „procuratura a devenit un monstru care nu se supune suveranităţii naţionale, nici Constituţiei şi nici poporului, ci ştie doar să deschidă dosare împotriva oponenţilor politici, fapt ce demonstrează înrtegimentarea în favoarea partidului respectiv”.
 
„Este un fenomen nou, şi în viziunea mea occidentalii l-au observat, când Partidul Democrat de la Guvernare a fost criticat şi a avut o opoziţie şi de stânga şi de dreapta. De fapt, este un caz mai rar întâlnit în viaţa politică”, a mai spus Victor Stepaniuc.
 
Politologul consideră că aceste două grupări de opoziţie au demonstrat prin mesajul lor din cadrul alegerilor şi în perioada post-alegeri că ei sunt gata să meargă la compromisuri. „Indiscutabil că occidentalii au observat chestiunea asta şi asta era favorabil şi intereselor de perspectivă a modernizării ţării noastre, a influenţei în zona noastră, aşa numita Securitate Regională, şi asta convenea şi ruşilor, şi SUA, şi Uniunii Europene”, a spus Victor Stepaniuc.
 
Politologul a mai precizat că soluţia identificată este o chestiune temporară şi că va apărea necesitatea ca fiecare forţă externă să îşi întărească poziţiile în Republica Moldova. „Cu UE a fost mai simplu pentru că şi înainte de alegeri, şi în timpul alegerilor şi după alegeri, au arătat neîncredere în Partidul Democrat. Americanii s-au decis mai greu să ia o poziţie decisivă, dar până la urmă s-au decis, pentru că şi în cadrul PDM au apărut persoane care au spus că nu trebuie să se ajungă la confruntări”, a specificat Victor Stepaniuc.
 
„Un moment mobilizator ar trebui să fie faptul că, în momentele de criză, s-au găsit politicieni din actuala majoritate parlamentară care au decis să lase conflictele şi contradicţiile geopolitice în planul doi şi să încerce să organizeze o guvernare, cu un program”, a spus politologul.
 
Victor Stepaniuc a mai precizat că acest program este limitat şi, dacă ar fi revizuit, ar permite societăţii moldoveneşti să se formeze ca o naţiune consolidată, cu idealuri, idei de modernizare şi cu perspective de revigorare a economiei şi ale altor priorităţi. „Noi suntem un stat mic, iar statele mici trebuie să urmărească pânzele unei corăbii, să prindă vântul prielnic. Dacă astăzi este convenabil să lucrăm cu aceşti trei parteneri, atunci să lucră, şi mâine, şi poimâine.”, a spus Victor Stepaniuc, care a mai precizat că Republica Moldova trebuie să rămână un stat neutru, care să devină o zonă a cooperării dintre Est şi Vest. „Mie mi se pare că diplomaţii americani şi cei europeni înţeleg specificul Republicii Moldova. Noi ne aflăm într-o zonă mai deosebită, deci, posibilităţi de dezvoltare există”, a mai precizat politologul
 
În ziua de luni, 24 iunie, IPN a organizat dezbaterile publice „Transferul paşnic de putere: motive, condiţii şi consecinţe – factorul intern”. La ele au participat reprezentanţii partidelor parlamentare –Partidul Democrat şi Partidul Politic Platforma Demnitate şi Adevăr. La dezbateri au fost invitaţi şi reprezentanţii Partidului Socialiştilor şi ai Partidului Şor care nu au răspuns invitaţiei.
 
Dezbaterile publice „Transferul paşnic de putere: motive, condiţii şi consecinţe – factorul extern”, constituie ediţia a 112-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” , desfăşurat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: