Expert: Pericolul ca Moldova să fie invadată de către Rusia este ridicat

Vladimir Putin FOTO EPA EFE

Pericolul ca Moldova să fie invadată de către Rusia, fie cum a fost făcut în Donbas în 2014, fie direct, cum se întâmplă acum în Ucraina, este ridicat. Este părerea lui Dumitru Mînzărari, cercetător asociat în Direcţia de Cercetare a Europei de Est şi Eurasia la SWP şi expert asociat al Institutului  pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE), transmite IPN.

Primul semnal în acest sens, ca Rusia să înainteze Moldovei eventuale ultimatumuri, pe care le cere de mai mulţi ani, cum ar fi spre exemplu garanţii internaţionale de neutralitate sau impunerea federalizării Republicii Moldova, cu implicarea Transnistriei. Dacă Moldova nu va îndeplini aceste ultimatumuri, atunci Rusia va încerca o nouă „operaţiune militară””, a remarcat cercetătorul la EU Debates Café cu tema: „Războiul lui Putin din Ucraina: Efecte asupra Moldovei, Georgiei şi Armeniei şi răspunsul UE”.

Potrivit cercetătorului, scenariul descris nu este sută la sută posibil şi totul va depinde cât de eficienţi vor fi ucrainenii în rezilienţa faţă de Rusia. Pentru Moldova este foarte important dacă Rusia va putea să intre în Odesa sau nu, deoarece aceasta va însemna crearea unui pod între Crimeea şi Transnistria. Dumitru Mînzărari crede că agresiunea rusească a fost posibilă din cauza că Moscova a crezut că invazia împotriva Ucrainei nu va fi costisitoare şi va fi rapidă. Pentru a evita aceste lucruri, Moldova, dar şi partenerii internaţionali trebuie să convingă Rusia că astfel de acţiuni vor fi costisitoare.

Potrivit lui Floris van Eijk, şeful Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova, foarte puţini politicieni şi diplomaţi au crezut că Vladimir Putin într-adevăr va lansa o invazie în Ucraina, distrugând milioane de vieţi şi omorând mii de oameni. Acum, armata rusă se ciocneşte de o rezistenţă neaşteptată din partea armatei ucrainene şi are un moral scăzut. Este greu de prezis cum se vor desfăşura lucrurile, dar este important să se tragă lecţii şi să se discute diferite scenarii, dar şi despre impactul războiului pentru ţările din regiune.

Benjamin Bobbe, reprezentant Regional al Fundaţiei Hanns Seidel în Ucraina, Moldova şi România, consideră că condamnarea invaziei Rusiei în Ucraina nu este suficientă. Este necesară o unitate în acţiune. Situaţia curentă este rezultatul evident al unei lipse de judecată din partea Rusiei, dar şi a unei gândiri eronate din partea unor ţări europene. Potrivit lui, acum este important de a face analize transparente, robuste, care se bazează pe fapte şi pe scenarii care trebuie discutate în cadrul mai multor dezbateri.

Kornely Kakachia, director la Institutul Georgian de Politică (GIP), spune că vor fi multe întrebări după război. Nu se ştie cum se va termina acesta şi care va fi rolul UE, pentru că lucrurile se schimbă foarte dramatic. E necesar să se lucreze împreună cu partenerii europeni, pentru că „astăzi ţinta poate fi Ucraina, iar mâine ar putea fi Georgia sau oricare altă ţară”.

Stanislav Secrieru, analist senior în cadrul European Union Institute for Security Studies (EUISS), Paris, spune că a început procesul mare de decuplare a Rusiei de UE. Cel mai important „divorţ” se întâmplă în domeniul energetic, dar care poate să grăbească pe termen mediu şi lung tranziţia spre energia verde. La fel, e important să se vadă cum va fi asigurată securitatea în raport Rusia. UE deja a făcut mulţi paşi în domeniul asigurării securităţii, unde bugetele militare sunt mult mai mari, iar în anii viitori vor creşte. Se aşteaptă ca şi în continuare ţările din Parteneriatul Estic să fie implicate în proiecte de capacitare a rezilienţei.

Stepan Grigoryan, preşedintele Consiliului de Administraţie la Centrul Analitic pentru Globalizare şi Cooperare Regională (ACGRC), consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este un război împotriva independenţei ţării şi a democraţiei. Acum Ucraina protejează valorile democratice pentru toată lumea şi este important ca toată lumea democratică să continue lupta pentru independenţa Ucrainei. Dacă Kremlinul va câştiga, atunci Moldova, Georgia şi Armenia ar putea să îşi piardă independenţa.

Evenimentul a fost organizat şi în cadrul proiectului EU Debates Café implementat de IPRE în parteneriat cu Fundaţia Hanns Seidel din Moldova şi cu sprijinul Oficiului Federal german pentru Afaceri Externe.