Lara, cu dragoste pentru România. Cum i-a emoţionat până la lacrimi pe români o liceană din Republica Moldova

Lara, cu dragoste pentru
România. Cum i-a emoţionat până la lacrimi pe români o liceană din Republica Moldova

Lara Stegarescu, în costum popular românesc şi cu bentiţă tricoloră, la Constanţa Foto: Sînziana Ionescu

Lara Stegarescu, o tânără de 18 ani din Basarabia, este expresia pură a sentimentului naţional. La aniversarea a 95 de ani de la unirea Basarabiei cu România, fata le-a trimis o epistolă emoţionantă fraţilor săi de pe malul drept al Prutului.

Ştiri pe aceeaşi temă

În primăvara acestui an, un liceu din Constanţa primea o scrisoare din Basarabia. Expeditorul era Lara Stegarescu, o elevă pe care constănţenii o cunoscuseră într-o vizită la Chişinău. „Scumpii mei fraţi români de peste Prut, scumpă Românie, vă scriu din Basarabia – Pămînt Românesc! Vă scriu cu dor şi dragoste ca unor fraţi de sînge, uniţi pentru totdeauna prin pecetea falnicului nume ce ni-i dat ca să-l purtăm cu cinste, veacuri în şir…“ 

Aşa începea epistola fetei. Când au încheiat de citit, destinatarii aveau ochii umeziţi de emoţie.

Sărbătoarea din suflet

„Deschide-ţi, Mamă, braţele şi primeşte-ţi odorul neascultător! Pedepseşte-l cum se cuvine, însă nu-l lăsa din nou singur! Trăiască România Mare! Trăiască Unirea Basarabiei cu România! Să ne trăiţi şi voi, fraţi români!“ Larisa, sau Lara, eleva de peste Prut, le scrisese pentru a-i felicita de ziua Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă. Era 27 martie 2013, la 95 ani de la istorica dată.

A scris acele rânduri dorindu-şi să împărtăşească românilor de peste Prut sentimentele care o însufleţesc. „Aşa am simţit că trebuie să fac. Îi cunoscusem pe cei de la Constanţa şi am vrut să le împărtăşesc bucuria mea, în acea zi mare pentru neamul nostru. Nu am ştiut, sincer, că va avea aşa impact“, zâmbeşte timid Lara.

„Păşind pentru prima dată pe aceste meleaguri, mi-am dat seama instantaneu de faptul că am fost aici“

Profesorii de la Colegiul „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, cărora le fusese adresată scrisoarea, au fost profund mişcaţi de patriotismul elevei din Basarabia. Au invitat-o să participe la un concurs de limba română, „Lasă-ne să te citim!“, la care Lara, posesoarea unui vocabular ales, a fost şi premiată. Însă răsplata ei a fost una specială. Dascălii au invitat-o în ţară pentru o şedere de două săptămâni. În luna octombrie, Lara Stegarescu a călcat pe pământul românesc de la malul mării.

Moştenirea din sânge

Lara Stegarescu este elevă în clasa a XII-a la Liceul româno-german „Mihai Kogălniceanu“ din Chişinău. Face parte dintr-o familie veche de români, care îşi are originea de pe timpul domnitorului Ştefan cel Mare. „Cel care ducea steagul în războaiele lui Ştefan ar fi strămoşul tuturor Stegareştilor. După un război câştigat, Ştefan cel Mare i-a dat stegarului său un lot de pământ în regiunea raionului Teleneşti de astăzi şi i-a zis Stegarescu. Aşa a rămas numele neamului nostru. Suntem sânge curat, românesc“, povesteşte urmaşa Stegareştilor.

„Aşa am simţit că trebuie să fac. Îi cunoscusem pe cei de la Constanţa şi am vrut să le împărtăşesc bucuria mea, în acea zi mare pentru neamul nostru“

Lara şi sora ei Varvara, mai mare cu 3 ani, au fost crescute de părinţi în spirit românesc. Deşi s-au născut, au crescut şi trăiesc într-un teritoriu rusificat cu forţa, Stegareştii au reuşit să-şi poarte stindardul mai departe, aşa cum le-a fost transmis de generaţii.

Dascălii. Cu D mare

„La noi în casă, specificul românesc s-a păstrat intact. Am fost educate în spiritul unui devotament al culturii române, iar istoria am îndrăgit-o instantaneu. Am început să ne punem întrebări de genul: «Dacă vorbim o limbă şi ne înţelegem perfect, fără a avea nevoie de traducători, de ce unii se consideră entităţi diferite de cea veridică, demnă, românească?! De ce suferim noi, basarabenii? Unde am greşit? Ce putem face?»“, se întreabă Lara.

În Basarabia, o profesoară a ştiut să-i sporească Larei sentimentele româneşti. Pentru tânăra de peste Prut, Patria, Ţara, Limba Română se scriu şi se pronunţă cu majusculă. Oamenii care i-au accentuat dragostea pentru pământul românesc sunt nimeni alţii decât dascălii săi.

„Doamna Svetlana Ciuciu, profesoara mea de istorie, este cea care mi-a dezvoltat ataşamentul faţă de valorile şi de simbolurile României. Iar doamna Tamara Duca, profesoara de română, mi-a insuflat dragostea faţă de cuvânt“, spune Lara. Ea aminteşte şi rolul jucat de profesorii de sport Sicandar Bostan şi Laurenţiu Bostan, care au urmat facultatea în Bucureşti. „Au deprins în studenţie sonoritatea şi supleţea limbii române, astfel că mergeam la orele lor numai să-i aud vorbind.“

Mult e dulce şi frumoasă

Lara îşi alege cu emoţie şi cu grijă cuvintele şi vorbeşte ca din cărţile vechi, cu slove preţioase. „Pentru mine, limba română e o sărbătoare! Este cel mai dulce grai, unul dintre motivele care m-au apropiat atât de mult de Patria-Mamă. Limba română, alături de istorie, constituie o alifie pentru sufletul meu, o hrană zilnică indispensabilă creşterii interioare. E un edificiu solid, dar ale cărui ziduri necesită uneori apărare…“

De curând, tânăra de 18 ani s-a alăturat mişcării „Acţiunea Civică 2012“ şi participă la manifestaţiile de la Chişinău care susţin revenirea Basarabiei la Patria-Mamă. Iar concursul de limba română de la Constanţa a fost visul nesperat de a cunoaşte, la ei acasă, oameni care au avut norocul de a se naşte la ei acasă.
Sentimentul pe care l-a avut ajungând pe malul mării, la 400 de kilometri de casă, i-a fost teribil de familiar.

„E datoria noastră să luptăm în continuare cu frica, umilinţa şi constrângerile, pentru a ieşi într-un final la limanul năzuinţelor noastre Unitar-Naţionale“

Două familii de ruşi lipoveni, Iacoblev şi Bogaciov, i-au fost gazde. „Păşind pentru întâia oară pe aceste meleaguri, mi-am dat seama instantaneu de faptul că am mai fost aici! Pentru că paşii cugetului meu au bătătorit de multe ori aceeaşi cale. Acum gândul meu e în stare să jure că aici s-a născut! Eram în sfârşit şi trupeşte acolo unde ani de zile mi-au hoinărit şi cugetul, şi inima, neavând nevoie, desigur, de nicio viză“, spune Lara.

Povara de a fi român în Republica Moldova

Pledoaria şi credinţa nestingherită a tinerei din Basarabia este o autentică lecţie de patriotism. După absolvirea liceului, Lara Stegarescu ştie exact ce misiune are: „Voi activa în domeniul politic sau în cel al relaţiilor diplomatice. Vreau să contribui la apropierea Basarabiei de Ţara-Mamă. Totul este în mâinile noastre, ale tinerelor vlăstare româneşti. Gândul că fraţii de peste Prut sunt alături de noi creşte speranţa unei viitoare reîntregiri, idealul nostru preţios despre care au cântat regretaţii Ion şi Doina Aldea Teodorovici şi scumpii poeţi Grigore Vieru şi Dumitru Matcovschi. Cauza românismului arde ca o torţă, iar flacăra ei luminează tot mai multe cugete. Se face treptat lumină şi în întunecoasa noastră Basarabie... “ 

Rezistenţa

Lara spune că este fericită că s-a născut româncă, iar faptul că este din Basarabia nu mai are importanţă adesea pentru că, spune ea, mândria de a fi parte a poporului român nu cunoaşte nici graniţe terestre, nici limite sufleteşti.

„Totuşi, există şi o oarecare rezistenţă, pe care trebuie să o înfrunţi, ţinând cont de circumstanţele istorico-politice, în care s-a aflat Basarabia o bună perioadă de timp, echivalată cu un destin tragic şi dureros pentru noi, inimile române. Represiunile fostului regim şi reminiscenţele îndelungatei politici de rusificare, după anexarea Basarabiei în 1812, le mai resimţim din plin şi astăzi. E datoria noastră să luptăm în continuare cu frica, umilinţa şi constrângerile, pentru a ieşi, într-un final, la limanul năzuinţelor noastre Unitar-Naţionale“, susţine Lara.

În telefonul său, Lara are înregistrată muzica patrioţilor basarabeni care au murit cu dorul nestins al Unirii.
„«Maluri de Prut» este melodia mea preferată. De câte ori o ascult îmi dă fiori“, mărturiseşte ea. Pe malul mării, glasurile împletite ale celor doi artişti basarabeni răsună înălţător, făcând aerul rece să vibreze. Valurile se zbat, marea freamătă, vântul bate tăios, spulberând nisip, frunze şi şuviţe de păr. Lara îşi şterge lacrimile care îi curg pe obraji. „Mă scuzaţi... Sunt fericită.“

Scrisoare de peste Prut

Scumpii mei fraţi români de peste Prut, scumpă Românie, vă scriu din Basarabia – Pămînt Românesc!

Vă scriu cu dor şi dragoste ca unor fraţi de sînge, uniţi pentru totdeauna prin pecetea falnicului nume ce ni-i dat ca să-l purtăm cu cinste, veacuri în şir…

Multe s-au întîmplat pe acest sfînt pămînt românesc…

Multe le-am răbdat şi încă le mai răbdăm, căci lupta încă continuă…

Amară ne-a fost nouă soarta, românilor basarabeni, cînd jugul rusesc ne-a cuprins grumazul fiinţei şi ne-a osîndit pentru a te osîndi pe tine, Mamă şi pe voi, fraţilor!

Noi frunţile nu le-am plecat, noi inimile nu ni le-am înveninat, noi cugetul nu ni l-am tulburat.

Noi am înfruntat eroic ca nişte români veritabili apriga tortură şi ne-am ridicat mai demni, mai bucuroşi de tine, Românie!

Cu vorba-ţi dulce pe buze, cu cîntecele vitejeşti drept îndemn în luptă, cu datinile tale străbune, ne-am mîngîiat obrazul singurătăţii în pustiul slav.

Ne-am adăpostit în leagănul latinităţii şi ne-am hrănit cu poamele dulci ale graiului românesc.

Au cernut asupra noastră glaciare ierni siberiene, dar inimile fierbinţi ale românilor din Basarabia au bătut parcă şi mai puternic, şi mai sfidător!

Acum, cînd soarta noastră pare a fi mai blîndă, noi am devenit mai cruzi…

Ah, Basarabie – copil rătăcitor!

Deschide-ţi, Mamă, braţele şi primeşte-ţi odorul neascultător! Pedepseşte-l cum se cuvine, însă nu-l
lăsa din nou singur!

Trăiască România Mare! Trăiască Unirea Basarabiei cu România! Să ne trăiţi şi voi, fraţi români!

27 martie, Basarabia, 

Lara Stegarescu
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările