FOTO Poveştile superbe ale castelelor şi conacelor din Sălaj şi cum au ajuns din adevărate bijuterii arhitectonice pe lista ruşinii clădirilor date uitării

FOTO Poveştile superbe ale castelelor şi conacelor din Sălaj şi cum au ajuns din adevărate bijuterii arhitectonice pe lista ruşinii clădirilor date uitării

Castelul de la Gârbou a fost furat cărămidă cu cărămidă

Mai multe castele şi conace din Sălaj zac în ruină, după ce primăriile în a căror administrare se află s-au declarat neputincioase în a le întreţine.

Ştiri pe aceeaşi temă

Castele şi conace având denumiri cu rezonanţă maghiară, după numele baronilor şi grofilor pentru care au fost construite. Toate au în comun, pe lângă numele maghiar, degradarea fizică la care au fost supuse de vreme şi de indiferenţa şi neputinţa oamenilor.

Indiferent că au ajuns în proprietatea urmaşilor nobilimii maghiare din Ardeal, fie că sunt acum ale statului, lipsa lucrărilor de întreţinere şi reparaţii este un alt element comun ce le uneşte. De vină sunt sumele mari necesare intervenţiilor la astfel de obiective, monumente istorice, dar şi lipsa de interes sau chiar dorinţa de a le vedea cât mai grabnic dărâmate. 

Este cazul, spre exemplu, al Castelului Bay, de la Treznea, pentru care şi-au arătat interesul investitori privaţi. Considerat a fi un simbol al masacrului de la Treznea din septembrie 1940, când 86 de localnici au pierit fără vină ucişi de armata horthystă cu complicitatea proprietarului castelului, groful Bay Ferencz, s-a preferat neglijarea frumosului imobil, considerat unic în România, în speranţa îndreptăţită că, în timp, se va dărâma. Chiar şi după ce autorităţile judeţene au convins Primăria Treznea, care administrează castelul, că este mult mai bine să îl reabiliteze, administraţia locală a ignorat oportunităţile de finanţare din fondurile europene a lucrărilor (cum sunt fondurile norvegiene), aşa că, pe zi ce trece, timpul mai lasă o rană în zidurile obosite ale clădirii.

Castelul, construit pe la mijlocul secolului al XIX-lea, este în stil neo-baroc. Corpul familiei, care cuprindea şi birourile, era unit cu corpul în care locuia soţia grofului printr-o replică a Punţii Suspinelor din Veneţia. Unicitatea clădirii - nu doar în România, ci în întreg spaţiul Imperiului Austro-Ungar - este reprezentată de faptul că stilul eclectismului neo-baroc, gotic, este amestecat cu acela mai nou, ţărănesc. Ţăranii, lucrând acolo, şi-au lăsat influenţa ancestrală în toate elementele.


Castelul  Bethlen din Dragu

Un destin similar a avut şi Castelul Bethlen din Dragu, ajuns astăzi adăpost pentru animalele din sat. Castelul în formă de U, ridicat pe două etaje, a fost construit în secolele XVIII- XIX. Pe  peretele din aripa stângă se poate vedea stema familiei Bethlen. Acesta a fost, până în anul 1944, reşedinţa  grofului Bethlen Gyorfi. Din 1944 şi până în anul 1986, acolo a funcţionat întreaga administraţie a comunei Dragu. Din 1990, castelul a fost lăsat în paragină.


Castelul Csaky din Almaşu

Şi mai distrus este Castelul Csáky din Almasu, şi acesta înscris pe lista monumentelor istorice. Castelul a fost construit la începutul secolului XIX de către familia Csáky. Prin mărimea lui şi prin dimensiunea moşiei, a devenit cel mai mare conac din Ţara Călatei. La construcţie au fost folosite mai multe pietre, chiar şi sculptate, de la Cetatea Almaşului. Între timp, conacul a ajuns o ruină


Castelul Haller din localitatea Gârbou

Castelul Haller din localitatea Gârbou nici nu mai există, practic, în prezent decât în amintirea localnicilor - cei care, de altfel, au şi furat, cărămidă cu cărămidă, monument istoric cu o vechime de două secole şi jumătate. Din fostul ansamblu arhitectonic de stil baroc mai există, azi, parţial, poarta, o fântână franceză şi biserica, toate aflate într-o avansată stare de degradare. În perioada comunistă, castelul a fost sediu de CAP şi depozit de cereale şi fructe.


Castelul Josika din Surduc

Castelul Jósika este o construcţie tip conac din localitatea Surduc. Castelul a fost o lungă perioadă de timp locuinţa romancierului maghiar Miklós Jósika de Branyicska. Între pereţii castelului a scris romanul istoric "Abafi", stilul său fiind asemănat cu cel al lui Walter Scott. Un inventar păstrat din 1854 consemnează o clădire fomată din 17 încăperi, printre care biroul scriitorului şi o capelă. Castelul a avut şi el un parc, unde ulterior au fost găsite mai multe fântâni şi o statuie a Maicii Tereza. Pe aleea principală se găseşte o biserică în stil baroc. Odată cu venirea comunismului, castelul a fost transformat în - ce altceva? - staţie de reparat tractoare! Democraţia a venit la pachet cu neglijarea şi cu ruina.


Castelul Banffy de la Nuşfalău

CastelulBánffy de la Nuşfalău a fost construit de familia nobiliară cu acelaşi nume în 1925, după ce fosta reşedinţă, un castel etajat ridicat la sfârşitul secolului al XVIII-lea, a fost mistuit de un incendiu. După naţionalizare, în castel a fost cabinet medical, stomatologie, casă de naşteri şi şcoală specială cu cămin pentru copii cu deficienţe mintale.


Conacul Hatfaludi din Hida

Conacul Hatfaludi din Hida a fost construit în secolul XIX de familia Hatfaludi pentru fiul lor István. După naţionalizare până în 2001 clădirea a fost sediul IAS, iar în urma retrocedării a ajuns la moştenitorii familiei Hatfaludy, care, ulterior, l-au vândut. Nici actualii proprietari nu au schimbat cu nimic starea în care se află conacul.

Conacul familiei Morca din Hida

Conacul familiei Morca a fost ridicat la începutul secolului XIX. Anexele  au fost ridicate în aceeaşi perioadă ca şi conacul. În interiorul construcţiei se afla şi un parc, realizat la începutul secolului XX.

Toate aceste castele şi conace în ruină fac obiectul unei întrebări adresate de senatorul Gheorghe Pop ministrului Culturii, Ioan Vulpescu. Senatorul îi cere ministrului să găsească o soluţie pentru aceste monumente istorice ameninţate cu dispariţia. ”Toate reprezintă pagini de istorie distruse de vremuri, dar care ar putea fi valorificate la potenţial maxim. Autorităţile locale nu dispun de fondurile necesare intervenirii în conservarea sau reabilitarea acestor clădiri”, avertizează el. Până acum, reprezentanţii ministerului nu au formulat vreun răspuns.

Vă mai recomandăm:

FOTO Salvarea Castelului Crimelor din Treznea, la mâna localnicilor. Cei mai mulţi îl vor dărâmat

CAMPANIE pentru salvarea Casei Memoriale ”Iuliu Maniu”. Imobilul a ajuns pericol public (FOTO)

Castelul Bay, de la Treznea, are o replică după Puntea Suspinelor

Imagini din aceeasi galerie
  • Castelul Bay, de la Treznea, are o replică după Puntea Suspinelor
  • Castelul de la Dragu
  • Interior din castelul de la Dragu
  • Castelul de la Almașu a ajuns o dărăpănătură
  • Castelul de la Gârbou a fost furat cărămidă cu cărămidă
  • Castelul de la Surduc
  • Castelul de la Nușfalău
  • Conacul Hatfaludy - Hida
  • Conacul Morca - Hida
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările