Cum ar putea arhitectura tradiţională să resusciteze economia comunităţilor rurale. Străinii i-au înţeles importanţa

Salvarea de la demolare a construcţiilor vechi, tradiţionale, din satele româneşti şi folosirea pentru noile construcţii ale materialelor şi forţei de muncă locale sunt sugestiile date de arhitecţi pentru o viaţă mai sănătoasă. Străinii care cumpără case vechi în România le-au înţeles deja potenţialul.

”Noi încercăm să folosim arhitectura ca pârghie în dezvoltarea mediului rural, însă pe valorile secolului XXI. Toată această arhitectură de care vorbim - ornamentică, materiale, moduri de tesuturi specifice ale satelor, gospodăriile, şurile cum erau făcute, toate aceste structuri specifice ale satelor noi nici nu ne dăm seama câtă cunoaştere este acumulată în ele, o cunoaştere şlefuită sute de ani şi care şi-a dovedit eficacitatea de-a lungul timpului”, a declarat marţi, 3 noiembrie, la Zalău, arhitectul Horaţiu Răcăşan, vicepreşedintele Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România. ”Noi acum înlocuim aceste modele, care funcţionează foarte bine în clima noastră, care funcţionează foarte bine folosind resursele din jur, aducând materiale de import şi modele care îşi dovedesc ineficacitatea în timp. Casele pe modele mediteraneene, cu acoperiş cu pantă foarte mică – ele crapă în clima noastră. În România există 60 de cicluri îngheţ - dezgheţ pe an. Nimeni nu îşi pune problema ce se întâmplă. Ideea este că cel mai bine este să folosim ce avem, şi ca resurse, şi ca modele culturale, şi ca experienţă a meşterilor, care altfel se pierde”, a explicat arhitectul.

Răcăşan spune că aceste construcţii tradiţionale de care mulţi încearcă să scape, precum şi materialele tradiţionale, sunt mult mai sănătoase pentru om decât cele moderne, fapt înţeles de străinii care cumpără case în România. ”Foarte mulţi străini cumpără aceste case. Credeţi că le cumpără numai pentru că sunt frumoase?”, a adăugat el.

Potrivit lui Răcăşan, este datoria arhitecţilor şi a autorităţilor locale să încurajeze valorificarea acestor resurse locale, fie că vorbim despre materiale de construcţie, fie că este vorba despre meşteri locali tradiţionali, cu atât mai mult cu cât, dincolo de faptul că astfel s-ar asigura construcţii mai trainice şi mai bine încadrate în spaţiul rural, în acest mod s-ar putea dezvolta şi economia locală.

Casele făcute din materiale tradiţionale, cu 25 - 30 la sută mai scumpe

Arhitectul spune că, în acest moment, cei care vor să construiască locuinţe din materiale tradiţionale plătesc cu aproximativ 25 – 30 la sută mai mult, pentru că cea mai mare parte dintre aceste materiale sunt aduse din import. ”Dacă am încuraja, prin proiecte pilot, această economie locală – pentru asigurarea materialelor şi a meşterilor – costul acestor case ar fi chir mai mic”, a adăugat el. Potrivit acestuia, şi întreţinerea unor case din materiale tradiţionale este semnificativ mai mică decât mentenanţa unor construcţii edificate cu materiale convenţionale. Nu în ultimul rând, arhitectul a subliniat şi ”prietenia cu mediul” al materialelor tradiţionale (paie pentru acoperiş, lână de oaie pentru izolarea termică şi altele). ”Odată împrăştiate în natură, ele nu distrug”, a punctat el.

Prezent la conferinţa de presă la care a vorbit arhitectul, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, a declarat că, dacă ar fi să-şi facă acum casă, ar construi-o din materiale tradiţionale.

Bibliotecă digitală cu elemente decorative tradiţionale

Prin proiectul „Linii arhitecturale tradiţionale”, implementat în perioada aceasta de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, în parteneriat cu Asociaţia Sinaptica din Bucureşti şi Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Transilvania, se va realiza o bibliotecă digitală cu cel puţin 60 de elemente decorative şi de amenajare a spaţiului, utilizate în arhitectura tradiţională. Aceste elemente, specifice arhitecturii vernaculare de pe teritoriul judeţului Sălaj, vor fi disponibile arhitecţilor şi publicului larg pentru descărcare şi utilizare în proiectarea de arhitectură.

De altfel, conferinţa de presă de marţi a fost prilejuită de prezentarea rezultatelor primului atelier de lucru din cadrul proiectului, enumerate de managerul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, Daniel Săuca, şi arhitectul Flaminiu Taloş, membru în echipa de proiect. Potrivit acestora, în timpul atelierului a fost prezentat proiectul şi abordarea acestuia, precum şi principalele coordonate ale implementării şi rezultatele dorite. Astfel, au fost puse în evidenţă elementele de décor specifice arhitecturii tradiţionale din Sălaj şi modul în care aceste elemente pot fi preluate în format digital şi incluse în proiectele arhitecturale tradiţionale. În urma discuţiilor cu participanţii la atelier au fost evidenţiate câteva cauze ale agresiunilor produse asupra arhitecturii şi ţesăturii rurale: lipsa de educaţie şi informare a personalului din cadrul autorităţilor publice locale; lipsa arhitecţilor în cadrul autorităţilor publice; o insuficientă respectare a deontologiei profesionale în rândul arhitecţilor; lipsa de educaţie şi informare a publicului larg; manifestarea intereselor electorale, financiare sau economice ale decidenţilor din administraţia publică, în detrimentul calităţii vieţii sociale şi economice ale comunităţilor locale; existenţa unor strategii sectoriale locale care nu sunt integrate pe termen lung: documentele de urbanism, strategii de dezvoltare locală, strategii în domeniul culturii, turismului, mediului, educaţiei sau economic.

Au fost identificate, cu aceeaşi ocazie, şi posibile soluţii pentru problemele evidenţiate:  o cooperare mai strânsă între OAR şi autorităţile publice, în special în ceea ce priveşte educarea şi informarea personalului acestor autorităţi ca şi a publicului în general, cu un accent asupra educaţiei în şcoală; implicarea arhitecţilor în elaborarea strategiilor de dezvoltare pe termen lung şi a experţilor care pot asigura o mai bună integrare a acestor strategii, inclusiv în ceea ce priveşte optimizarea utilizării resurselor disponibile local.

Vă mai recomandăm:

Povestea ”Casei Cântăreţului”, veche de un secol şi jumătate, relocată şi transformată în muzeu