De câte ori a luat Ştefan cel Mare bătaie de la turci? Domnitorul care a băgat spaima în otomani a pierdut două mari cetăţi în urma acestor înfrângeri

De câte ori a luat Ştefan cel Mare bătaie de la turci? Domnitorul care a băgat spaima în otomani a pierdut două mari cetăţi în urma acestor înfrângeri

Războaiele purtate de Ştefan cel Mare, pictate în biserici. FOTO: orasulsuceava.ro

Ştefan cel Mare şi Sfânt, domnitor al Moldovei aproape jumătate de secol, rămâne o personalitate marcantă a istoriei medievale a românilor. În perioada comunistă, pentru a sublinia vitejia şi patriotismul domnitorului, au fost consemnate în manuale războaiele purtate şi luptele câştigate, cele care i-au dus faima şi au băgat spaima în inamici, omiţându-se pierderile suferite

Ştiri pe aceeaşi temă

Ştefan cel Mare a domnit 47 de ani (1457-1504), durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. A fost un om politic şi strateg remarcabil.

Luptele purtate aproape în fiecare an al domniei sale au fost duse din nevoia şi dorinţa de a păstra independenţa Moldovei. A luptat împotriva tuturor vecinilor, fie că a fost vorba despre Imperiul Otoman, Ungaria, Polonia, Ţara Românească sau hanele tătare.

Unii istorici sunt de părere că imaginea creată de mare apărător al Creştinătăţii a fost o exagerare creată în perioada comunistă şi manualele au trecut peste acele capitole din istorie când domnitorul a avut şi înfângeri zguduitoare.

În anii de domnie, Ştefan cel Mare a purtat 42 de războaie şi a avut cinci înfrângeri. Patru dintre acestea au fost în faţa otomanilor şi s-au soldat cu pierderea definitivă a cetăţilor Chilia şi Poarta Albă, pe care domnitorul nu a mai putut să le ia înapoi. Specialiştii în istorie medievală au opinii diferite şi în zilele noastre în multe aspecte ce ţin de războaiele purtate de Ştefan cel Mare.

Bătălii pierdute

Deşi se spunea că Ştefan cel Mare a câştigat toate bătăliile purtate, a avut şi cinci înfrângeri zdrobitoare. Pe 22 septembrie 1462 a fost învins în timpul asediului de la cetatea Chiliei, luptă purtată împotriva muntenilor şi a lui Vlad Ţepeş (vărul său). În iulie 1476 este înfrânt în lupta cu turcii de la Războieni-Pârâul Alb (jud. Neamţ). Pe 15 iulie 1484 pierde cetatea Chiliei în lupta cu turcii. Pe 9 august 1484 pierde, tot în faţa turcilor, şi Cetatea Albă. O nouă înfrângere în faţa turcilor a suferit-o pe 16 noiembrie 1485, când a încercat să recucerească Chilia.

1. Asediul de la cetatea Chiliei. La mijlocul secolului XIV, Chilia era o cetate cu intensă activitate comercială. De acolo erau exportate spre Constantinopol cantităţi mari de grău, miere, ceară, vin, sare peşte etc.  În vara lui 1462, Ştefan cel Mare asediază fără izbândă cetatea Chiliei, deţinută de munteni. În cadrul atacului a fost rănit la o gleznă, rană care l-a afectat tot restul vieţii. În istorie a rămas celebru episodul în care tunurile din cireş ale armatei moldovene au explodat ucigându-i pe cei care le manevrau.

2. Războieni - Pârâul Alb iulie (judeţul Neamţ) Bătălia de la Războieni a fost purtată în iulie 1476 de oastea lui Ştefan cel Mare, compusă din  cetele de pe moşiile boierilor şi cetele de târgoveţi, o armată care putea ajunge la un efectiv de 12-15.000 de oameni. De cealaltă parte s-a aflat Oastea Mare a lui Mehmed al II-lea, denumită astfel deoarece era compusă dintr-un efectiv de soldaţi care putea să ajungă până la 40.000-50.000 de oameni. Armata lui Ştefan a fost învinsă, pierderile au fost foarte mari de ambele părţi.

3. Pe 15 iulie 1484 pierde cetatea-port Chilia în faţa turcilor. Bătălia a fost relatată într-un act al sultanului Bayezid al II-lea, prin care îşi anunţa victoria: „Uneltele de bătaie şi de asalt, instrumentele de luptă şi de măcel fură adunate şi aşezate şi, în timp ce vârfurile săgeţilor şi focurile distrugerii şi ale răzbunării zburau fără încetare şi [cădeau] asupra ghiaurilor desfrânaţi ca picăturile unei ploi iuţi, puştile – cele mici şi mari, … mâncau, din când în când, turnuri…, nemairămânând nici o putinţă de a mai rezista, în sfârşit cetatea fu cucerită”.

4. Ştefan cel Mare pierde şi Cetatea Albă (august 1484) în urma atacului otoman asupra cetăţii-port. Sultanul Beyezid al II-lea dorea transformarea Mării Negre în “lac otoman” şi îi lipseau cele două cetăţi ale Moldovei (Chilia şi Cetatea Albă) pentru a deţine monopol. A construit la Isaccea un pod de vase peste care a trecut oastea otomană pe care o împarte în două: jumătate o trimite la Chilia, cealalăt jumătate la Cetatea Albă, flota înaintând pe Dunăre pentru a bloca un eventual ajutor dat Moldovei de către aliaţi. Ştefan cel Mare retrage locuitorii spre munte şi întăreşte cetăţile. În aşteptarea unui atac îşi plasează trupele la Obluciţa, în faţa Isaccei, dar sultanul se îndreaptă spre cele două cetăţi. Supusă asediului, Chilia este cucerită în câteva zile. De aici oştile otomane se îndreaptă spre Cetatea Albă şi fac joncţiunea cu trupele lui Mengli Ghirai I (1479 – 1515), hanul tătarilor crimeeni. La 24 iulie 1484, cetatea este supusă asediului pe uscat şi pe apă,
Cetatea este supusă unui bombardament prelungit. Au fost construite canale subterane pentru scurgerea apei din şanţul mare din jurul zidurilor. Pe 7 august 1484 cetatea a fost predată. Locuitorii nu au beneficiat de clemenţa cu care sultanul i-a tratat pe cei din Chilia, cei mai mulţi au fost trimişi în robie.

5. Armata lui Ştefan cel Mare înfântă, din nou, pe 16 noiembrie 1485, la Chilia. După pierderea cetăţilor-port Chila şi Cetatea Albă din 1484, teritoriile din jurul celor două cetăţi devin raiale (teritoriu supus turcilor) şi nu au mai putut fi cucerite niciodată de domnitor. Astfel, Moldova pierde principala sursă de venit. Pe 16 noiembrie 1485 încearcă să recucerească Chilia fără izbândă. Ulterior, domnitorul preferă să îngheţe conflictul cu otomanii.

Citeşte şi: 

Cât de mare era Ştefan cel Mare? Zece lucruri pe care nu le ştiai despre domnitor. Adevăr sau mit: a avut sute de femei şi era mai sângeros decât Ţepeş

Ştefan cel Mare şi Sfânt, domnitorul care a ţinut frâiele Moldovei timp de 47 de ani (1457-1504), arăta cu totul altfel faţă de descrierile din manualele de istorie, a suferit înfrângeri zdrobitoare în unele războaie şi a avut doar două cuceriri amoroase extraconjugale consemnate în scrierile medievale.

Cât de viteaz a fost Mihai Viteazul? Zece lucruri pe care nu le ştiai despre el. Adevăr sau mit: copii nelegitimi, poveşti de amor, căsătoria din interes
Mihai Viteazul, primul domnitor care a reuşit să unească cele trei provincii româneşti, a trăit între 1558 şi 1601. Domnitorul a avut un caracter dârz şi şi-a folosit de toate mijloacele, inclusiv de cuceririle amoroase, pentru a-şi duce la îndeplinire năzuinţele.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: