Moara de la Balinţ macină grâu încă din timpul Imperiului Austro-Ungar. Unică în Timiş, foloseşte puterea apei VIDEO

Moara de la Balinţ macină grâu încă din timpul Imperiului Austro-Ungar. Unică în Timiş, foloseşte puterea apei VIDEO

Petru Meszaros s-a ocupat de personal de repararea morii FOTO Ş.Both

Moara de la Balinţ a fost construită în 1917, în administraţia austro-ungară, şi este singura rămasă în judeţul Timiş care foloseşte puterea apei. Ea nu doar că încă mai macină grâu, ci a fost inclusă şi într-un traseu turistic care le oferă oamenilor oportunitatea să intre în contact cu lumea industrială a vechiului Banat

Morile de măcinat cereale sunt o parte importantă a patrimoniului industrial al judeţului Timiş, care aşteaptă să fie puse în valoare. Asociaţia Acasă în Banat şi-a propus să le inventarieze, şi a reuşit să identifice, în trei luni, nu mai puţin de 85 de mori, multe cu valoare istorică ridicată. Doar 14 mai sunt însă funcţionale.

GALERIE FOTO CU SPECTACULOASA MOARĂ DE LA BALINŢ
 
„Acum un secol, peisajul Banatului era foarte diferit. Existau mori de vânt, mori pe apă, mori plutitoare pe Mureş, mori cu cai, mori industriale, cu abur etc. Evoluţia tehnologică a făcut ca cele mai multe să dispară, însă chiar şi aşa, s-au păstrat până astăzi foarte multe clădiri şi instalaţii industriale originale. Şi mai surprinzător este că din 85 de mori identificate, 14 încă mai funcţionează, unele cu instalaţii vechi de aproape o sută de ani. Considerăm că aceste mori de cereale reprezintă un patrimoniu inestimabil pentru judeţul Timiş, ce merită protejat şi valorificat“, a declarat Radu Trifan, preşedintele Asociaţiei Acasă în Banat.

 

La lucru de pe vremea imperiului

 
Una dintre cele 14 mori în funcţiune din Timiş este moara de la Balinţ, o localitate aflată la 20 de kilometri de Lugoj şi aproximativ 60 de kilometri de Timişoara. Moara a fost construită în 1917, încă în administraţia austria-ungară. Este singura rămasă în judeţul Timiş care foloseşte puterea apei. Ea a fost cumpărată în 2008 de către familia Meszaros, după ce fusese abandonată şi nu mai măcinase făină de mai mulţi ani.  
 
Foto Ştefan Both 
 
Petru Meszaros (72 de ani), fost mecanic la Întreprinderea Elba din Timişoara în perioada 1965-1992, a avut nevoie de trei ani de muncă, pentru a pune din nou pe picioare moara. 
 
„Dacă vrei să faci ceva şi îţi place, nu cred că pot exista piedici. Eu am făcut totul din pasiune. Părinţii mei au avut moară, într-un sat aflat nu departe de Balinţ. Am vrut cumva să duc mai departe şi tradiţia asta. Nu ştiu câţi bani am investit, dar îmi place şi mă bucură că există – nu doar câştigul contează în viaţă. Am înlocuit toate subansamblele care erau din lemn, inclusiv ramele de la site. Au fost de mătase, noi le-am înlocuit cu site din inox. Mecanismul este însă original. O moară care nu funcţionează, care stă, se distruge“, a spus Meszaros pentru „Weekend Adevărul“.
 
Foto Ştefan Both 
 

Un păienjeniş de curele care învârte roţi

 
Moara de la Balinţ este cu adevărat spectaculoasă. Vechea clădire este împânzită de un mecanism complex, care se întinde pe mai multe etaje, un păienjeniş de curele care învârte roţi, iar grâul circulă în interiorul bârnelor, prin site şi maşinării care se mişcă. Utilajele sunt în mare parte originale, se pot vedea încă etichetele pe ele; unele au fost fabricate în 1900, la Fabrica Ganz din Budapesta, altele la Uzina Klug de Construcţii de Maşini şi Mori din Timişoara ori de la Uzinele Magheru din Topleţ, în perioada interbelică. Au fost înlocuite doar părţile de lemn, vechi şi cariate. 
 
„Această moară nu funcţionează prin cădere de apă, ci prin presiune de apă. Forţele apelor pun în mişcare moara care are patru valţuri. Există mai multe faze. Prima este curăţătoria, un sistem prin care se scoate murdăria din grâu, aşa-numita pleavă, după aceea merge la trior, care selectează boabele, cele sparte sunt date la o parte, după aceea merge la primul bătător care încearcă să decojească. Ulterior urcă la abraziv, unde se mai freacă un pic boabele, iar în final urcă la nişte perii pentru curăţare. După ce grâul s-a curăţat, vine pus în buncăr şi de acolo coboară la primul valţ. După prima zdrobire urcă la site, care colectează produsul finit, după care merge la următoarea operaţie. Sunt şase operaţii de măcinat şi două de finisare. Moara aceasta consumă un metru cub pe secundă şi are 46 de kilowaţi putere de absorbţie. Macină cam 800-1.000 de kilograme pe oră, depinde de calitatea grâului“, a explicat Petru Meszaros.
 
Foto Ştefan Both 
 

Făină naturală, fără adaosuri

 
Interesant este că în interiorul morii nu e deloc praf, asta şi datorită unui sistem inovator, se laudă proprietarul morii. Este o moară care macină exclusiv grâu. „Am citit un articol care spunea că cei care consumă făină de mălai făcut pe piatră sunt protejaţi de boli de plămâni. Nu ştiu argumentele medicale, cert este însă că e mai bună făina asta decât cea de la supermarket. Este o făină naturală, fără adaosuri, fără amelioratori, care se obţine prin zdrobirea bobului de grâu“, a mai spus Petru Meszaros.
 
Foto Ştefan Both 
 
Moara poate fi folosită de toţi cei din comunele din jurul Balinţului care doresc să macine grâu, fiind realizat un program făcut de proprietari. „Noi am pus ca zi de măcinare sâmbăta. Toţi cei care doresc să vină cu grâul propriu pot veni. Parcă anul trecut au venit mai mulţi, să vedem anul acesta. Dar oamenii pot cumpăra de aici şi făină, suntem dispuşi să şi vindem“, a adăugat Meszaros. 
 
Foto Ştefan Both 
 

Restaurant în fosta Casă a morarilor

 
Pe lână moară, familia Meszaros a dezvoltat o veritabilă zonă turistică în Balinţ, singura din comunele din zonă. Au amenajat un restaurant, cu sală pentru evenimente (nunţi, botezuri, zile de naştere), dar şi o mică pensiune cu 12 locuri. „Clădirea în care se află acum restaurantul «Moara cu noroc» am cumpărat-o în 2008, odată cu moara. Înainte a fost Casa morarilor, iar pe vremea comunismului a funcţionat ca restaurant pentru cooperaţie. Noi am refăcut de-a lungul anilor complet acest restaurant şi am ajuns, în prezent, la o capacitate de 200 de persoane pentru evenimente private. După sezonul rece, când dăm drumul tururilor turistice la moară, vom putea oferi şi o masă caldă vizitatorilor“, a spus Alina, fiica lui Petru Meszaros, care, după ce a absolvit două facultăţi în Timişoara, a decis să se mute la ţară, pentru a se ocupa de proiectul „Moara cu noroc“.
 
Foto Ştefan Both 
 

Moara intră în circuitul turistic

 
Locul de măcinat grâul este şi acum deschis pentru curioşi. „Am avut un grup din Ungaria, au mai fost şi câţiva turişti care au venit singuri, dar e prea puţin pentru potenţialul locului. E adevărat că nici nu am făcut vreo promovare“, a spus Alina Meszaros.
 
Foto Ştefan Both 
 
Moara de la Balinţ a fost inclusă în circuitul turistic, iar tururile au început de la finalul lunii aprilie. Turiştii vor avea posibilitatea să efectueze tururi ghidate de proprietari în interiorul morii. Vizitatorii vor putea vedea cum funcţionează instalaţiile şi vor putea achiziţiona şi făină măcinată aici, iar cei care iubesc drumeţiile vor putea parcurge şi un scurt traseu pe malurile Begăi, până la barajul ridicat pentru acest important obiectiv.
 
„Din punct de vedere turistic, proiectul realizat de Asociaţia Acasă în Banat este imediat valorificabil, iar Asociaţia de Promovare şi Dezvoltare a Turismului în judeţul Timiş, în colaborare cu proprietarii morii din Balinţ, va crea şi promova un Program de vizite şi activităţi adiacente obiectivului de pe malul râului Bega. Acest program va fi pus la dispoziţia ghizilor de turism şi a agenţiilor de incoming din regiune. De asemenea, în perioada următoare, pe baza datelor adunate de Asociaţia Acasă în Banat şi în colaborare cu aceasta, Turism Timiş intenţionează să contribuie la dezvoltarea turismului industrial în judeţ prin valorificarea patrimoniului mulinologic documentat acum şi să creeze un traseu al morilor de cereale din Timiş, marcat şi promovat apoi în legătură cu morile de apă din Caraş-Severin, în vederea dezvoltării unor produse turistice regionale“, a spus Delia Barbu, directorul Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare a Turismului Timiş.
 
Foto Ştefan Both 
 

Morile de la Rudăria, primele restaurate

 
Asociaţia Acasă în Banat s-a ocupat în anii trecuţi şi de renovarea şi reabilitarea morilor de apă de la Eftimie Murgu din judeţul Caraş-Severin.
 
„În 2019 am realizat recensământul morilor de apă din judeţul Caraş-Severin. Cu sprijinul Fundaţiei Orange, în 2020 au fost renovate 12 mori de apă din trei localităţi din Caraş-Severin, iar în 2021, în cadrul proiectului «Hai la Rudăria» a fost amenajat un traseu turistic şi au fost făcute lucrări de întreţinere la cele 22 de mori de apă din localitate“, a declarat Radu Trifan. Asociaţia Acasă în Banat, înfiinţată în 2018, este membră a International Molinological Society, cea mai importantă asociaţie de profil dedicată morilor din întreaga lume, care este activă din 1965 şi are 500 de membri în peste 30 de ţări. 
 
 
 
 
 
 
 

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările