FOTO Restaurare spectaculoasă pentru una dintre cele mai bine conservate biserici de lemn din Ţara Făgetului. „Ridicăm biserica pe cricuri hidraulice“
0Biserica de lemn din Crivina de Sus, una dintre cele mai interesante şi bine conservate biserici de lemn din Ţara Făgetului, va fi restaurată în urma unui proiect demarat de Asociatia Peisagistilor din Timişoara.
Biserica ortodoxă din crivina de Sus (judeţul Timiş) datează din secolul al XVII-lea şi, conform tradiţiei locale, a fost adusă de la Ilia (din judeţul Hunedoara), într-un sat care în anul 1780 avea doar zece case.
De câţiva ani, Asociatia Peisagistilor din Timişoara a început în jurul acestei biserici un experiment pentru protejarea lăcaşului de cult aflat în pericol.
“Făceam o cercetare despre cimitirele din Banat. Urmăream diversitatea etnică şi confesională, pornind din cimitire. Aşa am ajuns la aceste biserici de lemn din Ţara Făgetului, cu cimitir în jur. În 2013 am făcut primul atelier multdisciplinar în jurul bisericii. Avem colegi de Facultatea de Arhitectură, etnologi şi noi, peisagiştii. De atunci, în fiecare an, din iulie, ne adunăm în jurul bisericii. Aşa s-a născut proiectul de restaurare. Am primit aviz de la Comisia Naţională a Monumentelor, pentru restaurare”, a declarat arhitectul Alex Ciobtă, de la Asociatia Peisagistilor din România filiala Vest.
Biserica din Crivina de Sus a mai fost restaurată în 1981, când a fost schimbată şindrila.
"Ridicăm biserica pe cricuri hidraulice, o suspendăm în aer"
Restaurarea se va face în mai multe etape. Munca a început deja, duminică, cu lucrările de înlocuire a fundaţiei de piatră.
“Vom ciopli elementele structurale din stejar - am primit stejar donaţie de la Primăria din Pietroasa, după care vine meşterul Mircea din Roşia, pietrar care face zidărie din piatră fără mortar. Aici va fi momentul spectaculos. Ridicăm biserica pe cricuri hidraulice, o suspendăm în aer, şi schimbăm fundaţia de piatră. Am primit piatră tot de la primărie. Toată lucrarea va fi asistată de un arhitect structurist din Cluj, un arheolog, şi colegul arhitect care coordonează lucrarea”, a povestit Alex Ciobtă.
"Am vrut să arătăm că patrimoniul poate fi dezbătut şi restaurat cu efort financiar redus"
În etapa următoare vor fi înlocuite elementelele de lemn degradate sau putrezite şi, de prin luna august, se va reface şi acoperişul din şindrilă. Meşterii din Maramureş vor face în jur de 16.000 de şindrile.
“Am vrut să arătăm că patrimoniul poate fi dezbătut şi restaurat cu efort financiar redus. Foarte important este că am găsit meşteri în ţară, care ştiu să lucreze în tehnică, cu materiale locale, ei vor coordona demersul. Vom trage linie la urmă, să vedem cât ne-a costat. Nu ne dăm seama acum, avem multe donaţii”, a mai spus Alex Ciobtă.
Pe final rămân lucrările de arhitectură şi de amenajare peisagistică.
Se încarcă comentariile...
