FOTO Copaci de 18 milioane de ani, în „Pădurea împietrită” din Banat

FOTO Copaci de 18 milioane de ani, în „Pădurea împietrită” din Banat

Pădurea pietrificată de la Gărâna FOTO Ştefan Both

În zona Poienii Lupului, locul unde are loc celebrul festival de jazz de la Gărâna (Caras-Severin), există un muzeu în aer liber unicat în România. Este primul muzeu din ţară în care sunt expuşi arbori fosilizaţi, vechi de până la 18 milioane de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pădurea de lemne fosiliozate de la Gărâna se află în Poiana Lupului, chiar unde se ţine anual celebrul festival de jazz din Munţii Banatului. Muzeul conţine peste zece obiecte de inventar. Buştenii sunt cu adevărat spectaculoşi, arată precum lemnul, dar sunt de fapt piatre. Cel mai mare are doi metri şi un diamentru de aproape un metru. Altele sunt mai micuţe.
 
Iniţiatorul muzeului este inginerul geolog Tiberiu Stoia, pasionat de mineralogy şi mare colecţionar de roci, minerale şi pietre semipreţioase. Cel mai nou hobby al său este însă căutarea de lemne pietrificate, vechi de milioane de ani. Tiberiu Stoia străbate munţii din România pentru a descoperi una din minunile păstrate pe Pământ şi pentru a îmbogăţi primul muzeu din ţară dedicat lemnelor pietrificate. 
Cum se păstrează lemnul timp de atâta amar de vreme?
 
“Este destul de simplă explicaţia. Aceste lemne s-au aflat în zone vulcanice. Din cauza emisiilor de soluţii fierbinţi, numite silicite, lemnul, înloc să putrezească, s-a silicifiat. Practic s-a pietrificat. În milioane de ani, ţesutul lemnos a tot fost acoperit de straturi de sediment, iar materialul organic a fost partial înlocuit de silice. Mai pot fi găsite şi în râuri, în foste cariere de cărbune. Unele sunt foarte mari. În anii 80, din cauza unui copac pietrificat foarte ţeapăn, a trebuit deviate galeria de la Bozovici. Nu s-a putut distruge nici cu dinamita. Avea şase-şapte metri lungime”, a explicat Tiberiu Stoia.

 
Primele lemne transformate în paitră au fost descoperite de geologul bănăţean în fostele mine de la Bozovici, de pe Valea Almăjului.
 
“Lemnul descoperit în zona Bozovici are o vechime de 18 milioane de ani. Copacul se numeşte Chiparosul de baltă. În acest moment, mai există în formă de pădure doar în nordul Mexicului şi sudul Statelor Unite ale Americii. În rest, se mai găseşte doar ca şi copac ornamental”, a mai spus Tiberiu Stoia. Acesta mai deţine lemne fosilizate din Munţii Apuseni, din zona Maramureş, cât şi o piesă achiziţionată din Austria. 
 
Lemne din perioada dinozaurilor
 
Lemnele descoperite de Tiberiu Stoia sunt relativ tinere dacă ţinem cont că există în lume colecţionari care au lemne pietrificate vechi de peste 200 de milioane de ani, de pe vremea dinozaurilor.
 
“În România, determinarea vechimii este făcută de un singur specialist, care se află la Bucureşti. Sunt două metode.Una este metoda stratificaţiei cu Carbon 14, iar cealalta, metoda datării cu Potasiu-Argon”, a mai declarat Tiberiu Stoia, absolvent al Facultăţii de inginerie şi geofizică, la Universitatea din Bucureşti.

 
Siliciul se află sub diverse culori. Şlefuite cu mare artă ele devin cu adevărat spectaculoase. În funcţie de mărime şi calitate, aceste obiecte pot costa mii de euro. Stoia afirmă că deocamdată nu s-a gândit să vândă ceva fiind preocupat cum să îşi îmbogăţească muzeul de la Gărâna.
 
“Legislaţia este mai complicată la noi. Aceste lemne pieterificate se condideră de patrimoniu. Am depus o cerere la autorităţi pentru a fi recunoscut ca specialist în acest domeniu. Mai sunt colecţionari în ţară, însă ei au doar bucăţi mai mici de lemne pietrificate. Plus că eu am făcut primul muzeu de acest gen din România”, a mai povestit bănăţeanul.
 
Visul lui Tiberiu Stoia este să deschidă un muzeu în oraşul natal Bocşa, care să conţină minerale, flori de mină, pietre semipreţioase cât şi lemne pietrificate. Asta pentru că prima iubire al lui Stoia au fost mineralele, pe care le-a colecţionat din toată lumea.

“Vreau să las ceva în urma mea. Bocşa este la intrarea în Banatul Montan. Este un loc care merită să fie dezvoltat turistic”, a afirmat Stoia. 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: