FOTO Centrul Timişoarei în perioada interbelică. Cum arăta fără Catedrala Ortodoxă şi cu faţada austriacă a Operei

FOTO Centrul Timişoarei în perioada interbelică. Cum arăta fără Catedrala Ortodoxă şi cu faţada austriacă a Operei

Centrul Timişoarei după primul Război Mondial, fără Catedrala Ortodoxă  FOTO Banat Media

Vă prezentăm câteva fotografii rare din albumul „Timişoara interbelică” – editată în Germania de eMedia, care au în prim-plan centrul oraşului, actuala Piaţa Victoriei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Albumul „Timişoara interbelică“ conţine fotografii alb-negru prelucrate după cărţi poştale din perioada interbelică, din colecţia istoricului Thomas remus Mochnacs. Acestea au fost editate în Germania de Emil Banciu şi editura eMedia.

În prima parte din interbelic, centrul Timişoarei nu avea încă faimoasa Catedrală Mitropolitană Ortodoxă. Conform planurilor din administraţia maghiară de dinainte de 1919, pe locul catedralei ar fi trebuit să se construiască noul Palat al Culturii. Lucrurile s-au schimbat odată cu instaurarea administraţiei româneşti. 

Lucrările la catedrală au început în 1936, câştigătorul licitaţiei de proiectare fiind arhitectul bucureştean Ioan Traianescu. Piatra de temelie a fost sfinţită, la deschiderea şantierului, de către episcopul Andrei Magieru al Aradului. Au fost necesari cinci ani de muncă intensă până la ridicarea tuturor lucrărilor de arhitectură, suprafaţa construită cuprinzând 1.542 metri, iar capacitatea fiind estimată la aproximativ 5.000 de credincioşi. 

Arhitectul Ioan Traianescu a creat un stil arhitectural unic pentru această clădire, o îmbinare între stilul neo-bizantin şi stilul bisericilor medievale moldoveneşti. Catedrala are 11 turle, iar cea mai înaltă dintre ele atinge 83,7 metri, construcţia fiind la un moment dat a treia ca înălţime din România, după Casa Scânteii şi Palatul Parlamentului. 

Târnosirea catedralei a avut loc la 6 octombrie 1946, în prezenţa Regelui Mihai, care este şi unul dintre ctitorii acestei biserici. 

Lucrările la catedrală au început în 1936. Inaugurarea a avut loc în 1946

În perioada dintre cele două Războaie Mondiale, opera a avut două aspecte. Primul, cel original, gândit de cei doi arhitecţi vienezi. Faţada s-a păstrat şi după cele două incendii: din 1880 şi 1920. Al dolea aspect din perioada interbelică este cel denumit „Arc de triumf“.

În 1933, aparent fără un motiv întemeiat, architectul bucureştean Diuliu Marcu, un admirator al lui Marcelo Piacentini – arhitectul preferat al dictatorului fascist Benito Mussolini, realizează un proiect simplu, care nu va mai avea nimic de-a face cu arhitectura pieţei centrale a Timişoarei.









Citiţi şi:

FOTO 20 de lucruri inedite despre Catedrala Mitropolitană din Timişoara

Fotografii rare cu spectaculoasa faţadă vieneză a Operei din Timişoara din perioada interbelică

FOTO Timişoara în epoca socialistă. Imaginile inedite prelucrate după cărţile poştale din perioada 1960-1980

FOTO Cum arăta Timişoara în perioada socialistă. Atmosfera anilor '60 - '80 în oraşul de pe Bega în fotografii rare

FOTO Primarul Timişoarei nu doreşte aspect vienez pentru clădirea Operei. Va fi păstrată faţada de "Arc de triumf"

FOTO Povestea faimosului cartier timişorean Iosefin. A primit numele după vizita împăratului de la Viena

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările