Sarea, „ingredient“ în ritualuri de prevestire sau de ocrotire

Sarea este folosită chiar şi în magia neagră

Sarea este folosită nu doar în condimentarea mâncărurilor, ci şi în diferite ritualuri, cum ar fi de aflare a viitorului sau de protejarea împotriva spiritelor malefice şi chiar în magia neagră.

Sarea este întrebuinţată de adepţii diferitelor religii ca element purticator, fiind considerat un element primordial. „Sarea are însă şi o valoare simbolică importantă la majoritatea populaţiilor. Folosită ca element purificator în şintoism, ca simbol al hranei spirituale în liturghia botezului - «sare a înţelepciunii», ca ofrandă împreună cu pâinea în creştinism, sarea este şi un element important în ritualuri, de la cel ehraic de sfinţire a victimelor, de purificare a gospodăiriei la diverse populaţii, până la cel de purificare a spaţiului de către luptătorii de sumo. La greci, la evrei, la arabi, ca şi la români, sarea este şi un simbol al ospitalităţii şi al prieteniei, pentru care este împărţită, având valoarea unei legături de frăţie. Sarea este considerată şi element primordial, deoarece lichidul în care se scaldă embrionul este sărat ca şi marea din care a apărut viaţa pe planetă“, arată etnologul Sultana Avram.

Sarea, „ingredient“ pentru aflarea vremii 

Sarea este folosită în diferite ritualuri de prognozare a vremii pe o perioadă mai lungă.

„În spaţiul românesc, sarea este folosită pentru acţiunea sa benefică sau malefică în diferite ritualuri. Astfel, sarea este folosită în ritualuri de aflare a viitorului. Exemplul cel mai cunoscut, care s-a păstrat până astăzi, de meteorologie populară, este cel în care în noaptea de Sfântul Vasile se pun cele 12 coji de ceapă umplute cu sare, care se menesc celor 12 luni, a doua zi cantitatea de apă aflată în coji corespunzând lunilor ploioase sau secetoase. În anumite zone ale ţării se crede că «dacă arunci o mână de sare în foc stă ploaia», iar, dacă «se umezeşte sarea fără motiv în vasul în care este păstrată, înseamnă că se apropie ploaia»“,

menţionează Sultana Avram. 

Sarea, bună şi pentru aflarea ursitei

Sarea se foloseşte şi în ritualuri de aflare a ursitei. „Astfel, turta de Andrei este o pâiniţă nedospită, foarte sărată, preparată de fetele nemăritate în ajunul de Sântandrei, pentru aducerea ursitului, care să stingă setea. În alte zone, turta era dată la câine sau pisică pentru a vedea direcţia din care va veni ursitorul. Aflarea sexului copilului nenăscut cu ajutorul sării este consemnată de mai mulţi cercetători, astfel, «dacă pui sare pe capul unei femei îngreunate, fără ştiinţa ei, şi dacă ea în urmă pune mâna pe nas, atunci are să nască băiat; iar dacă pune mâna la gură, are să nască fat㻓, mai precizează etonologul. 

Protejează oameni, animale şi spaţiul de locuit

Sarea poate proteja şi purifica atât oameni şi animale, cât şi spaţiul de locuit. „La construcţia unei case, se pune aghiasmă, tămâie, sare, capete de câine ori de vită, sub talpa casei, la fiecare colţ, «să ferească Dumnezeu casa de fulgere, de foame şi de boli. Pâine şi sare să fie în casă». Pragurile casei se presară cu sare sfinţită pentru a proteja casa împotriva farmecelor, cu acelaşi scop punându-se sare în încălţări, sau pe capul copilului, când este descântat cineva bolnav din casă, pentru a-l proteja împotriva bolii lui. Vitele sunt protejate împotriva farmecelor tot cu ajutorul sării, care este pusă hrană sau descântată şi îngropată sub pragul uşii de la grajd“, arată Sultana Avram.

Sarea se foloseşte şi în magia neagră

Sarea poate căpăta şi un caracter distructiv, chiar mortal, în magia neagră. „Sarea, pelinul şi usturoiul în jurul cărora au jucat ceata de căluşari sunt folosite mai apoi la diferite leacuri. Sarea poate fi însă folosită şi în magia neagră pentru a provoca răul, prin farmece şi descântece, de la luarea manei la vite, (se pune un drob de sare în calea vitelor să treacă peste el, pierzându-şi astfel mâna), până la provocarea morţii unei persoane, pentru aceasta folosindu-se sare ţinută sub limba mortului şi apoi pusă în mâncarea celui a cărui moarte este dorită. Ca ofrandă, sarea este folosită de vrăjitoare, într-un ritual complex, care o depune împreună cu pâinea în locul de unde a smuls mătrăguna sau bozul, pentru a îndupleca spiritul plantei să o ajute şi pentru a putea să o ia acasă. Aceeaşi ofrandă de sare este dată apei pentru a obţine puterea lecuitoare“, consideră etnologul Sultana Avram.

Sarea, nelipsită din ritualurile din momentele importante 

Sarea este un element nelipsit de la toate momentele importante ale vieţii. „În ciclul vieţii, sarea este folosită atât la naşterea unui copil, în scaldă, sau pentru îmbunarea ursitoarelor, (punându -se pe prag, pe fereastră sau pe o masă la capul lăuzei sare, pâine şi o serie de obiecte simbolice, pentru a i se prezice o viaţă cât mai prosperă noului născut), cât şi la ceremonialul de nuntă, pentru prosperitatea mirilor (tânăra pereche fiind îndemnată de mama mirelui să lingă sare de pe pâine).

Caracterul sacral al sării se manifestă şi prin respectarea anumitor tabuuri legate de întrebuinţarea ei: să nu verşi sarea că va fi ceartă în casă, dacă ţi se fură sarea de la vite ele vor muri, să nu dai sare din casă lunea pentru că îţi mor vitele, şi multe altele, considerate superstiţii, dar care au rămas în practică până în zilele noastre. Întâmpinarea oaspeţilor de seamă cu pâine şi sare, semn de ospitalitate dar şi de onorare a lor, este întâlnită pe tot cuprinsul ţării, fiind păstrată ca o tradiţie şi nu ca un ritual în care participanţii sunt pătrunşi si convinşi de semnificaţia gestului“, a mai adăugat Sultana Avram.