FOTO Tatăl erou: creşte singur opt copii, după ce soţia a murit la ultima naştere
0
Traian Popescu, din localitatea Targu Carbuneşti, reprezintă modelul tatălui erou. Acesta îşi creşte singur cei opt copii pe care-i are, dupa ce soţia lui a decedat la naştere în urmă cu doi ani si jumătate.
Traian Popescu este şi tată şi mamă pentru cele şase fete şi cei doi băieţei care sunt în grija sa. A ramas singur cu cei opt copii, dar nu s-a dat bătut şi nu a renunţat la niciunul dintre ei. Îşi asigura toate veniturile necesare dintr-un mic atelier de tâmplărie pe care îl are în curtea gospodăriei, în care munceşte de dimineata şi până noaptea. Face usi, ferestre, paturi, scaune si alte obiecte de mobilier pentru a-şi intretine numeroasa familie. Copiii au varste cuprinse intre doi ani si jumatate si 18 ani si fiecare are rolul său bine stabilit in gospodarie. Fetele mai mari se ocupa de grădină, dar si de animalele din gospodărie: doi porci, un cal, un ponei, trei porumbei, 20 de găini şi opt câini, care au fost abandonaţi, dar au fost adoptaţi de milostiva familie.
Mama celor opt copii a murit subit
Mama celor opt copii a murit subit şi fără prea multe explicaţii din partea medicilor de la Spitalul Judeţean din Târgu Jiu. Sarcina a decurs fără probleme şi, nici după ce a fost internată în spital pentru a naşte, medicii nu au sesizat familia în legătura cu apariţia vreunei afecţiuni. Mai mult decât atât, Traian Popescu a fost anunţat de moartea soţiei sale abia după trei zile de la decesul ei. Din fericire, copilul s-a născut fără a avea vreo problemă de sănătate. Traian Popescu a încercat să discute cu medicul care a asistat-o la naştere, dar nu a reuşit să stea de vorbă cu acesta. A primit, însă, un certificat medical din care reieşea că ar fi avut probleme cu plămânii. „Mi s-a spus de la spital că ar fi fost bolnavă. A murit la vârsta de 33 de ani. Eu eram plecat la Teleorman, unde lucram la un acoperiş. A născut la Maternitatea Spitalului din Târgu Jiu. Copilul a fost sănătos şi este bine. Nu am putut să stau de vorbă cu medicul. L-am căutat de două ori şi nu l-am găsit. am primit acasă un certificat de deces că ar fi avut probleme cu plămâni“, ne povesteşte Traian Popescu.
„Mă sacrific până la moartea ca să nu fie separaţi copiii şi să sufere“
Decesul soţiei sale a fost un moment foarte dificil în viaţa lui Traian Popescu, pentru că a rămas fără niciun ajutor şi a fost nevoit să se descurce de unul singur. Niciodată nu s-a gândit să renunţe la copii şi să-i lase în grija statului, deşi i s-a făcut această propunere. Preferă să se sacrifice şi să muncească până la ultimul gram de energie pentru a nu-ţi vedea copiii despărţiţi sau că suferă. A trebuit să-şi împartă sarcinile din gospodărie cu ceilalţi membrii ai familiei, pentru a reuşi să răzbească în viaţă. Astfel, fetele mai mari se ocupă de grădină, de animale, fac curăţenie şi mâncare, dar au grijă şi de cei mici.
Singur mă ocup de copii. Le sunt şi mamă, şi tată. Traian Popescu
Se gospodăresc şi nu duc lipsă de nimic, poate doar de dragostea maternă. Drept răsplată efortul lor, Traian a încercat să le îndeplinească unele plăceri. A cumpărat un ponei, care este animalul preferat al copiilor, dar şi porumbei albi, deosebit de frumoşi. „Singur mă ocup de copii. Le sunt şi mamă, şi tată. Fetele mai mari se ocupă de tot. Le spală şi celor mai mici, se ocupă de animale şi de animale, fac mâncare şi curăţenie în casă. Copiii au vârste cuprinse între doi ani şi jumătate şi 18 ani. Pe cea mai mare o cheamă Florentina, pe cea de 16 ani o cheamă Elena, iar Alexandra are 12 ani. Iuliana are 10 ani, Andrada a împlinit şase ani, Nicoleta are patru ani şi jumătate. Băieţii sunt cei mai mici. Sevastian Emil are cinci ani, iar Marian Traian are doi ani şi jumătate. Îi iubesc pe toţi la fel, ca să nu se certe între ei. fetele mai mari au grijă de cei mici. Îmi doresc pentru copiii mei să înveţe, să fie respectuoşi pentru oamenii în vârstă şi să se ţină de şcoală. Eu sunt alături de ei şi îi susţin. Nu m-am gândit niciodată să renunţ la ei, deşi au venit de la Protecţia Copilului. Am spus că mă sacrific până la moartea ca să nu fie separaţi copiii şi să sufere“, spune Traian Popescu.
Munceşte între 16 şi 18 ore pe zi
Traian Popescu încearcă să nu le lipsească nimic copiilor săi, astfel că munceşte chiar până la miezul nopţii în atelierul de tâmplărie. Se sacrifică pentru a nu le lipsi nimic. Munceşte pentru a-şi ajuta copiii. Îşi doreşte ca aceştia să ajungă Acesta este scopul vieţii lui Traian Popescu. Este un meşter cunoscut şi apreciat nu doar în Târgu Cărbuneşti, ci şi în alte localităţi. Este foarte solicitat şi munceşte din greu pentru a-şi întreţine numeroasa familie. Cheltuielile lunare cu cei opt copii se ridică la aproximativ 4000 de lei, iar alocaţiile cumulate sunt în valoarea de numai 320 de lei. „Muncesc de dimineaţă până noaptea, la miezul nopţii. Muncesc între 16 şi 18 ore pe zi. Este foarte greu. Fac foişoare, mobilă, paturi, ferestre, mese şi orice este de domeniul tâmplăriei. Vin din toate satele. Oamenii mă cunosc şi mă caută. Cheltuielile lunare ale familiei se ridică la aproximativ 4000 de lei. Nu primesc un alt ajutor în afarăm de alocaţiile copiilor, care se ridică în total la 320 de lei. Restul îl asigur din atelierul de tâmplărie. Zilnic e nevoie de aproximativ un milion de lei“, ne explică Traian Popescu.
Toţi copiii merg la şcoală sau la grădiniţă
Toţi cei opt copii merg la şcoală sau la grădiniţă şi fiecare are rolul său bine stabilit în gospodărie. Cei mari sunt ajutorul de nădejde al tatălui lor. Loredana are 12 ani şi este unul dintre stâlpii casei. După ce vine de la şcoală, se ocupă de animale, face curat şi chiar mâncare. A fost nevoită să facă toate aceste lucruri după ce mama ei a murit şi a trebuit ca toţi să fie uniţi pentru a răzbi în faţa problemelor vieţii. „Îmi place la şcoală. Cel mai mult îmi place limba franceza. Acasă îl mai ajut pe tata. Dau de mâncare la găini, la porci, la câini. Câteodată mai fac mâncare şi curăţenie facem toate surorile. Ne ocupăm şi de grădină. Nu este greu, dar nici uşor. Ne-am învăţat şi ne descurcăm toţi. Animalul meu preferat este calul“, ne-a spus Loredana.
După ce termină cursurile la Liceul din Ţicleni, la care face naveta, Elena munceşte în grădina în care a pus tot felul de legume, de la ceapă şi până la roşii sau castraveţi. În plus, adolescenta are grijă de bunicul ei, care este bolnav, dar şi de frăţiorul mai mic: „Eu fac curăţenie şi mă ocupă de frăţiorii mai mici. Îl mai ajutăm şi pe bunicul pentru că este bătrân, are 85 de ani. Îi duc lemne, îi spăl haine şi pături şi tot ce are nevoie. Cel mai mult îmi plac porumbeii pentru că sunt frumoşi, cuminţi şi nu fac murdărie“.
Elena îşi doreşte să devină cântăreaţă de muzică populară. Le cântă mereu surorilor şi frăţiorilor mai mici, care au încredere că îşi va îndeplini visul. „Aş vrea să devin cântăreaţă de muzică populară. Îmi place foarte mult să cânt. Nu am mers până acum la o şcoală de muzică, dar sper sper să merg de la toamnă. Am învăţat melodii de la televizor şi de la bunicul meu, care a cântat şi el“.
Alexandra are 13 ani şi s-a obişnuit că crească fără mamă, deşi îi este foarte greu, pentru că-i lipseşte dragostea maternă. În plus, trebuie să facă în gospodărie, împreună cu surorile ei, toate treburile de care este nevoie, de la curăţenie şi până la pregătirea mâncării. Alexandrei îi plac foarte mult câinii şi să danseze: „Nu este greu la grădină pentru că ne-am învăţat. Am grijă de animale şi cel mai mult de căţei, pentru că sunt pufoşi şi au grijă de casă“.
Andrada are numai şapte ani şi este în clasa a I. Este ocrotită de surorile ei mai mari, pentru că are o vârstă fragedă, astfel că în sarcina ei cad treburile mai uşoare din casă. Îi place limba română şi citeşte lecţiile cu mare drag.
Locuiesc cu bunicul şi unchiul
Traian Popescu şi cei opt copii locuiesc împreună cu unchiul lor, Vasile Popescu, care este mai mare cu doi ani decât fratele său. Trudeşte şi el în aceeaşi gospodărie şi îşi ajută fratele ori de câte ori are nevoie. Sub acelaşi acoperiş mai trăieşte şi bunicul copiilor, în vârstă de 85 de ani. Acesta este bolnav, iar nepoatele lui îl ajută să treacă peste necazuri.
Primarul Mazilul a apelat la serviciile lui Traian Popescu
Primarul oraşului Târgu Cărbuneşti, Mihai Mazilu, cunoaşte situaţia tatălui cu cei opt copii şi are numai cuvinte de apreciere la adresa acestuia, pe care-l consideră un meseriaş foarte priceput. Chiar edilul şef a apelat la serviciile lui Traian Popescu şi a fost foarte mulţumit: „Este un om de admirat. Majoritatea are câte un copil sau doi acasă şi este greu, dar altminteri cu opt copii. Colegii mei din primărie monitoriozează situaţia familiei. Se ajută unul pe altul şi fiecare munceşte în gospodărie. Aşa reuşesc să supravieţuiască. Este o viaţă de familie destul de disciplinată. Am fost alături de ei la sărbătorile mari. Este un meseriaş bun şi, în urmă cu ceva timp, i-am dat o lucrare să se ocupe de ea şi am fost foarte mulţumit“.
Se încarcă comentariile...
