FOTO Cărămizi şi pavele din cenuşa de la termocentralelor din Gorj, invenţia studenţilor din Târgu Jiu. Economiile ar ajunge la zeci de milioane de euro

Studenţii şi profesorii Universităţii «Constantin Brâncuşi» din Târgu Jiu au reuşit să transforme, printr-un proiect cu finanţare europeană, deşeurile industriale în materiale de construcţii. Roadele activităţilor derulate pe o perioadă de trei ani au fost prezentate astăzi.

Cărămizi, prefabricate, pavele şi alte elemente compozite care pot intra în structura altor materiale de construcţie au fost obţinute din diferite deşeuri industriale. Este vorba de cenuşa produsă de termocentrale în urma arderii cărbunelui, de şlamurile de foraj din industria extractivă şi de zgurile metalurgice. 

Noile materiale de construcţie au fost roadele proiectului „Noi materiale de construcţii prin reciclarea eco-sustenabilă a deşeurilor industriale - EcoWASTES”,coordonat de Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu în parteneriat cu S.C. Complexul Energetic Oltenia, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj şi Institutul de Cercetări Metalurgice. Activităţile s-au derulat în perioada septembrie 2011- decembrie 2014. Proiectul s-a încheiat astăzi prin prezentarea noilor materiale de construcţii obţinute din utilizarea deşeurilor. 

Economii uriaşe 

Potrivit rezultatelor proiectului, utilizarea deşeurilor ca materie primă în domeniul construcţiilor, economiile se pot ridica la zeci de milioane de euro pe an pentru o cantitate 500.000 tone de cenuşă. De exemplu, folosirea cenuşii de la termocentrale pentru realizarea de cărămizi înseamnă o economie de aproximativ 30 de milioane de euro pe an. „La un preţ mediu de 40 Euro/tonă al materiilor prime utilizate la fabricarea cărămizilor pentru construcţii, valorificarea a circa 500.000 tone de cenuşi pe an de termoentralăp şi a circa 100.000 tone pe an şlamuri de foraj ar determina o reducere a costurilor de fabricaţie de până la circa 30 milioane Euro pe an, în condiţiile în care transportul acestor materii prime la locul de utilizare va fi asigurat de către generatorii de deşeuri, iar costul deţeurilor este zero“, a spus Luminiţa Popescu, rector al Universităţii «Constantin Brâncuşi». 

Nivelul deşeurilor industriale

Industria energetică generează anual deşeuri sub formă de pulberi, cenuşi, depozitate pe sol, din care numai un procent foarte scăzut este refolosit la fabricarea cimentului. Cenuşa şi zgura rezultate de la termocentrale necesită pentru depozitare aproximativ 1,2 hectare pentru fiecare milion de tone. În prezent există un număr mare de halde de cenuşă şi zgură. respectiv 108, care ocupă aproximativ 2800 hectare, ponderea cea mai mare fiind în judeţele Gorj şi Dolj. 

Industria petrolieră generează anual din procesul de forare circa 100.000 de tone şlamuri cetrifugate - detritus - , care reprezintă circa 60% din totalul şlamurilor de foraj evacuate. În prezent, pe plan mondial, detritusul se elimină cu costuri importante, exclusiv prin depozitare în sit-uri naturale. 

Industria metalurgică generează anual 1,2-1,4 milioane tone de zgură de oţelărie şi neferoasă, care prin preluarea din halde şi procesare adecvată, poate fi transformată în produse vandabile pe piaţa materialelor pentru construcţii de drumuri.