PORTRET: Corneliu I. Drăgan Târgovişte este răsfăţatul galeriilor de artă din Franţa şi Germania

Pictorul Corneliu Drăgan

Pictorul, care s-a stabilit la Târgovişte în urmă cu 30 de ani, este cunoscut şi apreciat în toată Europa, însă nu a reuşit până acum să expună în oraşul de... adopţie.

Ca orice artist adevărat, Corneliu I. Drăgan Târgovişte îşi petrece cea mai mare parte a timpului în atelier, în faţa şevaletului, şlefuind ideile, dându-le culoare, formă şi viaţă pe pânză. Artistul plastic intră în atelier dimineaţa şi nu ştie când se întoarce în casă.

A copilărit la Bucureşti, oraş de care îl leagă multe amintiri. În Capitală a deprins tainele desenului, caricaturii, picturii. „Fac lucrul ăsta de când mă ştiu. Prima mare surpriză am avut-o în clasa întâi, când învăţătoarea m-a luat la un concurs de desen. Am câştigat. M-am mirat atunci, copil fiind, că am o asemenea înclinaţie. Apoi, am mers la o şcoală de muzică şi arte plastice. În liceu, am frecventat tot felul de cenacluri, cercuri tematice”, îşi aminteşte Corneliu I. Drăgan Târgovişte.

Artistul zâmbeşte când rememorează o întâmplare a copilăriei. Atunci, a cunoscut-o şi pe solista de muzică uşoară Olimpia Panciu. „Era foarte talentată, bună desenatoare. Mergeam la plasticianul Dumitru Gheaţă. Îi făceam cumpărături, îi aranjam prin atelier... Apoi, aşteptam să ne bage în seamă, să se uite la desenele noastre, să-şi spună părerea. Interesant este că întotdeauna ne încuraja”, povesteşte Corneliu I. Drăgan Târgovişte.

A executat şi benzi desenate

Era licean şi deja lucrările sale erau etalete în sălile de expoziţii, la Teatrul Naţional, în biblioteci şi şcoli. La 18 ani Corneliu I. Drăgan a pictat prima frescă de mari dimensiuni. O incursiune în istoria naţională de la perioada dacică până la cel de-al Doilea Război Mondial.

A publicat foarte multe caricaturi, în toată presa de dinainte de 1989: „Flacăra”, „Albina”, „Rebus”, „Urzica” etc. Corneliu I. Drăgan a fost pasionat şi de benzile desenate, în special cele cu tematică istorică. Scenariile viu colorate pe care le executa erau savurate de copii şi au apărut în revista „Cutezătorii”.

Deşi a urmat o facultate cu profil tehnic, Corneliu I. Drăgan a părăsit acest domeniu în scurt timp. Din 1989, s-a dedicat total artei. Pictează cu pasiune, talent, profunzime şi precizie! În Târgovişte, s-a mutat în anul 1981 şi s-a îndrăgostit definitiv de oraşul nostru.

Corneliu I. Drăgan a avut numeroase expoziţii de-a lungul timpului. În ţară şi în străinătate! Este de multă vreme preferatul galeriştilor din Franţa şi Germania. A cochetat şi cu teatrul. În 1988, a creat scenografia şi decorurile piesei „Înşiră-te, Mărgărite”, de Victor Eftimiu, spectacol pus în scenă de artiştii amatori de la Spitalul Mănăstirea Dealu.

Abordează şi pictura marină

Corneliu I. Drăgan Târgovişte se mândreşte şi cu faptul că a fost unul dintre membrii fondatori al ziarului local „Glasul Cetăţii”, ocupându-se de grafica publicaţiei. Spune că nu este pictor de biserici, deşi a pictat cu talent catapeteasca Bisericii Ororhei, din judeţul Bihor, şi icoanele împărăteşti de la catapetesmele lăcaşurilor de cult din Brăteşti şi Doiceşti, judeţul Dâmboviţa.

Consideră că este prea comod pentru meseria asta. Artistul ne-a mărturisit că nu poate lucra la comandă. „Nu există în pictura adevărată două lucrări identice. Te afli de fiecare dată într-o altă stare. Ai o altă viziune asupra lucrurilor”, spune artistul. În picturile şi acuarelele sale, Corneliu I. Drăgan a surprins şi istoria Târgoviştei, cu străzile şi amintirile sale. Atât cât a mai găsit în 1981, când s-a stabilit aici.

Anul trecut, artistul plastic a primit premiul I la Concursul de pictură marină „Dimitrie Ştiubei”, organizat de Liga Navală Română – Filiala Bucureşti.

Întrebări şi răspunsuri:

Aveţi în pregătire o expoziţie şi la Târgovişte?
Într-adevăr, nu am expus niciodată în Târgovişte, dar mă gândesc pentru viitor la acest lucru. Acum, am lucrări într-o expoziţie colectivă la Bucureşti. În toamnă, voi avea o expoziţie personală. Voi mai participa şi la salonul „Pictori români care au lucrat în Franţa”. În decembrie, urmează să am o expoziţie de acurelă. Ar fi trebuit să ajung şi în Germania anul acesta, însă programul meu este foarte încărcat şi am renunţat.

Cât de mult credeţi că este format pentru artă publicul din România?
Totul ţine de educaţie. Cei în vârstă ar trebui să se ocupe de acest lucru. După părerea mea, nu vom avea un public de artă decât peste 30-40 de ani. Şi asta, reţineţi, dacă se intervine acum. Sistemul nostru de învăţământ, deocamdată, este foarte prost.

Ce-i place:

„Îmi place filosofia. Cochetez cu religia, cu paranormalul. Pare o asociere ciudată, dar nu este. Toate au legătură. Citesc mult în domeniul acesta. Îmi place grădinăritul. Îmi place muzica liniştitoare. Îmi place să mă ocup de flori. Seara, când ajung acasă, nu mă duc în faţa televizorului. Merg în grădină”, spune Corneliu I. Drăgan.

Ce nu-i place:

„Nu îmi place să călătoresc cu avionul. Plec numai cu maşina. Nu vreau să aud de zbor. Nu îmi place prostia. Nici îngâmfarea, lauda. Nu îmi plac tarele astea umane. Nu îmi place invidia. Este aproape cel mai grav lucru pe lumea asta. Este greu de combătut. Ce argumente să-i pui în faţă invidiosului?. Din păcate, în orice breaslă există invidie”, crede artistul.

Profil:

Născut: 3 martie 1956, Bucureşti.
Studii: Facultatea de Instalaţii Bucureşti, cursuri de pictură în străinătate.
Familie: Căsătorit, doi copii.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe targoviste@adevarul.ro!