În ce judeţ se află Sfinxul şi Babele? 20 de ani de luptă juridică între Dâmboviţa şi Prahova. Cui dă dreptate cea mai recentă decizie judecătorească

FOTO: Romania Turistica

Situate la limita dintre judeţele Dâmboviţa şi Prahova, „construcţiile naturale“ au fost râvnite de cele două entităţi administrative, tocmai pentru că „dau bine“ pe orice afiş, banner sau material de promovare turistică. De aici şi până la un proces în instanţă a fost doar un pas.

Disputa juridică a început în urmă cu 20 de ani şi nu s-a încheiat nici acum. De-a lungul timpului, avocaţii celor două părţi au prezentat în instanţă hărţi, documente, fotografii etc. Cel mai recent verdict datează de la finalul anului 2019, când judecătorii Tribunalului Dâmboviţa au decretat că monumentul natural se află pe teritoriul judeţului Dâmboviţa. Judeţul Prahova n-a renunţat la luptă, iar recursul se judecă acum la Curtea de Apel Ploieşti. 

Verdictul Tribunalului Dâmboviţa

În dosar figurează şase instituţii ale statului, respectiv Prefectura Dâmboviţa, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Primăria Comunei Moroeni, Primăria Oraşului Buşteni, Prefectura Prahova şi Consiliul Judeţean Prahova şi Guvernul României.

În verdictul dat în 2019, instanţa a stabilit linia de hotar conform raportului de expertiză avizat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Dâmboviţa. 

Prefectul Judeţului Dâmboviţa şi primarul comunei dâmboviţene Moroeni au formulat cerere de strămutare a cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu termen de judecată în 15.07.2020.

Cum s-a născut disputa

Întreaga dispută a pornit în 1999, când primarul oraşului prahovean Buşteni, Mielu Codescu, a dat autorizaţie de construire pentru o cabană pe teritoriul judeţului Dâmboviţa, mai exact în comuna Moroieni.

Autorităţile din Dâmboviţa s-au sesizat atunci şi au blocat lucrările. La scurt timp, oficialii Agenţiei de Mediu Prahova au ridicat o cabană pe un teren aflat la raza teritorială a judeţului Dâmboviţa. Această acţiune a declanşat un proces prin care şefii judeţului Dâmboviţa i-au acuzat pe vecinii din Prahova de fals şi chiar de acţiuni de natură penală.

Practic, miza întregii dispute este o suprafaţă de 2.200 de hectare, aferentă Parcului Natural Bucegi, zonă în care se află şi monumentele naturale Babele şi Sfinxul.

Scriptele de la Arhivele Naţionale arată că terenul se află pe raza teritorială a comunei dâmboviţene Moroieni. Este un act de delimitare întocmit în anii 1970, semnat de oficiile de cadastru din Dâmboviţa, Prahova, Braşov şi Argeş, care atestă că cele două monumente ale naturii sunt pe teritoriul judeţului Dâmboviţa. 

Practic, procele derulate până în 2016, care nu au avut niciun efect, s-au disputat pe cele două monumente ale naturii şi pe construcţiile făcute acolo de Prahova şi nu pe grăniţuire.

Dosar plimbat prin multe instanţe

„De fapt şi de drept, CJ Prahova a intentat proces acum mulţi ani, pentru că ei nu recunosc că cele două monumente sunt în Dâmboviţa. CJ Prahova a tot folosit aceste monumente ca sigle ale judeţului şi au zis că ar fi util pentru ei dacă ar fi ale lor. Au dat autorizaţie de construire în zona Dâmboviţa, că aşa ne-am sesizat şi i-am blocat. Dosarul acela a fost strămutat la Curtea de Apel Cluj, care a spus un lucru foarte interesant, şi anume că acest litigiu nu e de competenţa materială a instanţelor şi că trebuie rezolvat de Guvern. Noi am invocat faptul că, în 1968, când s-au înfiinţat judeţele, cum Dâmboviţa nu exista, situaţia a fost făcută de serviciile competente de la Prahova. Pe baza situaţiei date de ei am lucrat noi şi cu asta dovedim că cele două monumente sunt la noi“, a declarat Marin Antonescu, vicepreşedintele CJ Dâmboviţa, în 2016, pentru Adevărul.

Judeţul Dâmboviţa a avut iniţial câştig de cauză la Judecătoria Târgovişte şi la Tribunalul Dâmboviţa. O decizie total opusă a luat Tribunalul Prahova. Dosarul a ajuns şi la Curtea de Apel Cluj, fără chip de împăcare.

Miza financiară

Între timp au avut loc mai multe încercări de rezolvare a cazului pe cale amiabilă, la nivelul celor două prefecturi, dar fără rezultat.  

Oficialii din Dâmboviţa au de partea lor un document al Oficiului de Cadastru, din 1954, care funcţiona la acea vreme în Prahova. Respectivul act plasează Sfinxul şi Babele în Dâmboviţa. Cele două judeţe au folosit deja imaginile Sfinxului şi Babelor pe mai multe materiale de promovare.

Conflictul pare să aibă la bază şi o motivaţie financiară, de vreme ce 52% din suprafaţa Munţilor Bucegi se află în judeţul Dâmboviţa.

Studiile de fezabilitate făcute de specialişti, de-a lungul anilor, au arătat că pantele cele mai propice din ţară pentru amenajarea de pârtii de schi şi alte construcţii sportive sunt în Dâmboviţa. De altfel, CJ Dâmboviţa promovează construcţia a două pârtii: Cocora – Paina şi Cocora – Peştera. Sunt pârtii cu diferenţe de altitudine de 600-700 de metri, cu lungime de 2 kilometri.

Cum a fost denumit monumentul

Babele şi Sfinxul din Munţii Bucegi au stârnit de-a lungul timpului imaginaţia oamenilor, generând legende şi mituri, explicate în cele mai variate forme. În realitate, sunt două formaţiuni rezultate prin eroziune eoliană pe parcursul unei perioade extrem de lungi de timp. Sfinxul se află la 2.216 metri altitudine şi seamănă cu un chip de om. Denumirea i-a fost acordată în 1936, în momentul în care stânca înaltă de 8 metri a fost privită dintr-un unghi, având drept reper o axă ce porneşte de la el către Baba Vântoaselor, cum i se spune unei stânci din preajmă.