Huţulii se dau în spectacol în capitala lor, Lucina, împreună cu bidivii care le poartă numele

Huţulii se dau în spectacol în capitala lor, Lucina, împreună cu bidivii care le poartă numele

Huţulii din nordul Bucovinei îi vor învăţa pe musafiri cioplitul în os, cântecul la bucium şi-i vor plimba călare

Întrerupt trei ani din cauza lipsei banilor, Festivalul Huţulilor, una dintre cele mai exotice serbări organizate peste an în România, aşteaptă din nou în această duminică vizitatori din toată ţara.

Ştiri pe aceeaşi temă

Festivalul Huţulilor are loc în nordul extrem al Bucovinei, în localitatea considerată capitala „patriei huţulilor" şi a mândrilor cai cu acelaşi nume. Este vorba de Lucina, o aşezare din munţii Bucovinei, situată la 30 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc, în apropierea graniţei cu Ucraina, un loc discret, aşa cum este şi viaţa membrilor acestei etnii.

Se bănuieşte că huţulii au ajuns pe teritoriul României din Galiţia, pentru a scăpa de jugul celor care aveau în administrare această regiune. Nu le-a plăcut niciodată să se supună orânduirii, să meargă la cătănie şi nici să-şi lepede credinţa şi să treacă la catolicism. Libertatea la care au ţinut secole la rând îi face şi astăzi deosebiţi printre locuitorii judeţului Suceava.

Caii huţuli, vedetele festivalului

Odată cu ei, huţulii au adus în Bucovina şi obiceiurile şi tradiţiile lor. Încondeierea ouălor, incrustaţiile în lemn şi os sau portul popular din zona de munte sunt tot atâtea elemente care îi fac unici pe huţuli. Iar acest popor de oameni ai munţilor nu s-ar simţi împlinit dacă alături nu ar avea puternicii cai huţuli, o rasă folosită în special la cărat.

La manifestările de duminică, ajunse acum la cea de-a şasea ediţie, calul huţul va fi în centrul atenţiei, dar organizatorii au anunţat şi alte acţiuni legate strict de viaţa şi tradiţiile oamenilor din această zonă.

Deşi în Bucovina sunt mai multe comunităţi de huţuli, Lucina nu a fost aleasă întâmplător drept gazdă a manifestării. Aici se află herghelia cu cei mai mulţi cai huţuli din România. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Silvice Suceava, la Lucina sunt crescuţi 330 de cai huţuli, iar tradiţia este veche de peste 150 de ani. 

Vizitatori întâmpinaţi în sunet de bucium

Din programul ediţiei din acest an a Festivalului Huţulilor nu va lipsi ceremonialul de deschidere, vizitatorii urmând să fie întâmpinaţi în sunet de bucium, un instrument specific zonei de munte. Tot aici vor putea fi admirate chingi, şei şi alte piese de harnaşament, dar şi o fierărie, în care vizitatorii vor afla cum se fac potcoavele de cai sau cum se curăţă acestea de pietre.

Din program nu vor lipsi demonstraţii de transportat marfa cu caii huţuli, dar nici arta sculptatului în lemn şi os de animale. Printre obiectele care vor fi expuse se numără baltagul, bastoane cu cuţit de apărare la interior, căni de băut cioplite din os, butelcuţe de băutură sau rezerve de praf de puşcă, armele de vânătoare fiind indispensabile în trecut unor oameni ai munţilor aşa cum sunt huţulii.

Mustăţi înmuiate în balmoş şi horiucă

Partea gastronomică a festivalului se va derula într-o stână de munte, iar dintre produsele ce pot fi degustate se numără caşul, urda, balmoşul dar şi tochitura cu brânză.

Toate acestea vor putea fi stinse cu băutura tradiţională huţulă, horiuca, un amestec de rachiu tare cu miere şi secărică.
Vizitatorii vor mai putea admira şi portul popular huţul. Bărbaţii huţuli purtau un suman negru, lung până la pământ, brodat cu motive populare ţesute de mâna gospodinelor. Dar ceea ce-i face unici pe huţuli sunt mustăţile lor falnice, ce-i făceau temuţi, dar şi impunători în acelaşi timp.

330 reprezintă numărul de exemplare de cai din rasa huţulă. La Lucina se află singura astfel de herghelie din ţară.

Filme de groază şi SF, la Biertan

Cetatea medievală Biertan, din judeţul Sibiu, intră din acest an în circuitul festivalurilor de film din ţară. Începând de ieri şi până duminică, aici va fi proiectată o selecţie de filme SF şi horror, în cele două cinematografe provizorii din interiorul cetăţii.

Pe lângă filme, la Biertan se vor desfăşura şi Atelierele Fantastice „Luna Plină", specializate în costum de film şi machiaj de film horror şi fantastic. Alături de scenograful Dana Istrate şi make-up artist-ul Ioana Angelescu, vizitatorii pot experimenta şi învăţa despre obiectele de decor  cinematografic sau costume şi măşti de latex.

Festivalul de la Biertan dispune de o zonă de camping dotată şi cu parcare, iar organizatorii oferă de corturi spre închiriere. O altă opţiune de cazare sunt particularii din localitate.

Vizitatorii, îndemnaţi să fie eco

Organizatorii evenimentului au postat pe site-ul festivalului trei sugestii de comportament eco dezirabil şi imperativ pentru cinefilii care vor merge la Biertan:
- Economiseşte resursele de apă - Seceta şi dublarea numărului locuitorilor din aceste zile reprezintă un factor de risc pentru resursele de apă ale Biertanului care este alimentat exclusiv din pânza freatică. Va trebui să te drămuieşti la duşuri sau când te speli pe mâini.
- Redu consumul de plastic - Pentru a evita consumul inutil de plastic, ia-ţi paharul oficial al Festivalului „Lună Plină", de la târgul din Piaţa Centrală sau din camping. Acesta are un şnur, deci îl poţi păstra legat la rucsac. Pahare sunt multifuncţionale şi refolosibile, inclusiv la chioşcurile, terasele şi tarabele din cadrul festivalului.
- Ajută comunitatea - Dispensarul din Biertan este singurul punct sanitar din comună. Găzduit de o clădire de epocă din secolul al XIX-lea, dispensarul îşi caută astăzi strălucirea de odinioară. Zilnic, începând cu ora 10.00, cine vrea poate
face pe zugravul sau meşterul alături de localnici şi organizatori.

Gărâna, capitala culturală în Banat

Localitatea cărăşană Gărâna, aşezată la 1.000 de metri altitudine, devine gazdă pentru amatorii de muzică clasice. Localitatea cărăşeană nu este o comună obişnuită din România. Este un veritabil centru cultural, unde manifestările elevate, de toate genurile şi gusturile, nu contenesc să se desfăşoare. În acest weekend, Gărâna îşi deschide porţile şi pentru muzica clasică. Soprane, mezzosoprane, tenori, contratenori şi dirijori vor urca în Munţii Semenicului, pentru prima ediţie a Vocal Art Master Class.

Cursurile sunt dedicate absolvenţilor facultăţii de muzică şi pasionaţilor de canto şi vor avea loc în perioada 16-21 august, la Arthouse din Gărâna. La finalul proiectului vor avea loc mai multe concerte, primul dintre ele fiind pe 19 august la Biserica Catolică din Gărâna. Seria concertelor va continua cu un recital la Reşiţa şi la Lugoj. Festivalul de Jazz din Poiana Lupului a ajuns deja la ediţia a 16-a, fiind unul din evenimentele de marcă pe calendarul festivalurilor de profil din Europa de Sud-Est. Festivalul Gărâna Folk a ajuns şi el la ediţia a şaptea, iar Semenic Open Air este festivalul dedicat rockerilor.

Tabăra internaţională de artă vizuală, cu participanţi veniţi din toate colţurile lumii, tabăra de sculptură, unde participă cei mai importanţi artişti din ţară şi invitaţi de peste hotare, ori tabăra de pictură sunt alte trei evenimente artistice de marcă de la Gărâna.

Pentru cei ce nu ştiu, Gărâna se află la o distanţă de 36 de kilometri de Reşiţa. Satul a fost întemeiat cu numele de Wolfsberg, în 1882, de colonişti germani veniţi din Pădurea Bavareză şi Boemia de Sud. ; Ştefan Both

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: