Armata Moldovei, văzută prin ochii „cronicarului întârziat“ Manolachi Drăghici: „Era în putere a să lupta cu toate neamurile în vecinate cu dănsa“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Armata Moldovei era considerată o putere în trecut. FOTO Adevărul
Armata Moldovei era considerată o putere în trecut. FOTO Adevărul

Postelnicul Manolachi Drăghici a vorbit în anul 1857 despre puterea armatei Moldovei de-a lungul timpului, susţinând că oastea se putea bate cu oricare dintre vecinii săi.

Manolachi Drăghici s-a născut în anul 1801, la Iaşi, într-o familie de boieri. Acesta a deţinut mai multe funcţii importante în Moldova, fiind şi un memorialist şi cronicar destul de important al vremii. Opera sa de cătpătâi a fost „Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani pînă în zilele noastre”, publicată în cursul anului 1857. Drăghici a murit la vârsta de 85 de ani, în oraşul său natal, Iaşi.

În „Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani pînă în zilele noastre”, Manolachi Drăghici vorbeşte despre puterea armatei Moldovei de-a lungul timpului.

„Mulţi spun multe lucruri asupra numărului oştirilor Moldovei, pe cănd era ia în putere a să lupta, cu toate neamurile în vecinate cu dănsa, de la bucata de pămănt ce o apucaseră la prilej şi o ţăne să nu o calce, nici să o stăpănească duşmanii care voea să-i alunge şi să-i înprăştie prin alte ţări precum să obicinuia atunce şi chear astăzi a apuca unii de la alţii locurile, neîndestulăndu-să omul cu căt pămănt stăpăneşte şi au agiuns Hronicii în sfărşit a povesti că Moldova ave puteri înarmată pănă la 100.000 de oameni”, a arătat Manolachi Drăghici.

Cronicarul moldovean a mai precizat că armata ţării era formată din oastea plătită de către domnitor şi ţăranii strânşi de pe ogoare pentru a lupta împotriva cotropitorilor.

„Oastea Moldovenească, de la întroducerea sistemului turcesc precum scrie Cantemir, să înpărţe în doă feliuri , în oaste cu leafă, şi în oaste pe scuteală, care nu plătea bir, şi sluje cu toate a lor la trebuinţa pămăntului”, a mai menţional cronicarul Drăghici.

Acesta a arătat că fiecare căpitan al armatei Moldovei avea în subordine între 50 şi 1.000 de oameni, boierii cei mari conducând în luptă chiar şi mai mult de 1.000 de soldaţi. Domnitorii moldoveni nu le impuneau cetăţenilor taxe din care să fie plătiţi mercenarii, ci aceştia erau plătiţi din averea voievozilor.

„Iar mai sporindu-le după a lor interes, urma a le şi plăti leafa de la sineşi, că asupra lăcuitorilor nu pute arunca asemine contribuţii, fără pricini politice, dar nici s-au silit vre unul din trănşii, după ce au contenit ţara a fi în războae cu alte stăpăniri, să facă un nas ca acesta în protiva turcilor, ce mai ales să aşeza pe iconomii, mai de priinţă socotind pentru dănşii a strănge avere mare decăt oaste multă”, a concluzionat cronicarul Manolachi Drăghici.

Alte ştiri pe această temă:

Cum făceau bani funcţionarii domneşti în secolul al XVIII-lea. Povestea cămăraşului care a ajuns să-l împrumute cu bani pe domnitorul Ţării Româneşti

Domnitorul care a scos ţiganii din sclavie: „Prin asta, patriea s-au arătat demnă a întra în familiea civilizatei Europe“

Istoria tristă a romilor trimişi Mănăstirii Bistriţa de Alexandru cel Bun: „Am dăruit treizeci şi unu de sălaşe de ţigani“


 

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite