Seceta extremă din Bărăgan duce fermierii în sapă de lemn: 116.000 hectare de culturi agricole, compromise

Seceta extremă din Bărăgan îi duce în sapă de lemn pe fermieri. Estimările oficiale arată că din cele 146.000 hectare pe care au fost însămânţate culturi de toamnă, peste 116.000 au fost declarate calamitate în proporţie de peste 80%.

Nici culturile de primăvară nu au fost scutite de probleme, însă o estimare pentru verificarea culturilor de prorumb şi de floarea- soarelui se va încheia pe 7 iulie.

Conform Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Ialomiţa care a verificat în teren starea culturilor, dintre cele 146.000 hectare însămânţate în toamnă, 137.000 au fost afectate de secetă, iar dintre acestea 116.000 de hectare au un grad de calamitate de peste 80%.

În perioada următoare, urmează să fie stabilite şi procedurile prin care fermierii puternic afectaţi de secetă vor fi despăgubiţi. Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Ialomiţa nu ştiu însă ce sume vor ajunge la agricultorii din Bărăgan. 

"La momentul de faţă nu există o reglementare în acest sens, aşa că nu putem avansa nicio sumă.Urmează în aceste săptămâni să se colecteze toate datele de la nivelul întregii ţări, iar abia apoi se vor dispune măsuri în sensul acordării banilor. Oricum dosarele vor cuprinde multe documente!", au precizat reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Ialomiţa.

N-a plouat toată primăvara

Agricultorii se tem că nu vor mai avea ce culege la toamnă din cauza secetei extreme, deşi până la 15 martie evoluţia acestora a fost bună, spune Nicolae Sitaru, fermier din judeţul Ialomiţa, care a cultivat peste 1.000 de hectare cu grâu: „N-a plouat toată iarna, n-a plouat toată primăvara, a venit şi o perioadă de îngheţ, iar pământul s-a uscat foarte tare.” 

Din punct de vedere meteorologic, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu a subliniat că România înregistrează an agricol deosebit de cald, pentru că din septembrie 2019 şi până în prezent au fost abateri termice pozitive. „După cea mai călduroasă toamnă din istoria măsurătorilor meteorologice, am avut o iarnă 2019-2020, a doua cea mai călduroasă iarnă din istorie”, a precizat Elena Mateescu.

Seceta de anul acesta e la fel de cruntă precum cea din anul 1947. E concluzia specialiştilor din domeniu, care spun că de vină sunt iarna fără zăpadă, lipsa ploilor de primăvară, la care s-a adunat şi vântul puternic. Toate plantele semănate au început să se usuce şi nu se ştie dacă ploile din ultimele săptămâni vor mai putea salva ceva. În acest caz, pierderile pot ajunge până la sută la sută. Lipsa precipitaţiilor din ultimele 6 luni, temperaturile negative de la jumătatea lunii martie şi vântul din această perioadă au pârjolit culturile şi câmpurile din Ialomiţa.

Despăgubirile se acordă în septembrie

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunţat că 34.647 de fermieri, care deţin 1,168 de milioane de hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut, au înregistrat pierderi din cauza secetei extreme, iar despăgubirile vor fi acordate producătorilor agricoli la începutul lunii septembrie.

"S-a finalizat sinteza rapoartelor operate de cei care au activat în comisiile pentru situaţii de urgenţă şi astăzi putem să avem o cifră oficială. Au fost afectaţi un număr de 34.647 de fermieri, suprafaţa afectată este de 1.168.000 hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. S-a definitivat la nivelul ministerului proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea acestei scheme de ajutor şi a fost pre-notificat la Comisia Europeană. Au fost luate în considerare prevederile orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier şi în zone rurale şi aşteptăm ca să fie prinse în rectificarea de buget şi să facem plăţile la începutul lunii septembrie", a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

Potrivit sursei citate, cuantumul plăţilor la hectar stabilit pentru grâu este de 925 lei, la secară tot 925 de lei, triticale - 805 lei, orz - 912 lei, orzoaică - 951 lei, ovăz - 772 lei şi rapiţă - 1.002 lei. Oros a precizat că mai mult de 70% din suprafaţa afectată de secetă a fost cultivată cu grâu, iar cererile de solicitare se vor putea depune la APIA începând din 14 august.

"Cererile de solicitare către centrele APIA se depun începând din 14 august, iar plăţile se vor face prin APIA pentru că ei au o bază de date foarte bună, sunt cei mai obiectivi şi să nu greşim", a mai spus ministrul Adrian Oros. Suma totală alocată de la bugetul de stat pentru plata despăgubirilor este de 1,15 miliarde de lei.

Deficit de umiditate

Potrivit prognozei agrometeo emise de Administraţia Naţională de Meteorologie, pentru perioada 3-9 iulie, în cultura neirigată de porumb aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în Maramureş, Transilvania, Crişana şi Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, Banatului şi Moldovei, izolat în centrul şi sud-vestul Dobrogei.

Se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă) pe suprafeţe agricole extinse din Dobrogea, local în estul şi nord-estul Munteniei, izolat în sud-estul Moldovei şi nord-vestul Banatului.

Pe aceeaşi temă:

Seceta va reduce semnificativ producţia de grâu a României

Ministrul Agriculturii: Fermierii afectaţi de secetă vor primi despăgubiri de la stat