Locul în care a fost inaugurat primul supersonic românesc renaşte. Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale, interesat de aeroportul din Alexeni
0
Singurul aeroport militar din Bărăgan, aflat în ruină de zeci de ani, are toate şansele să renască. Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale(INCAS) s-a arătat interesat pentru revitalizarea infrastructurii aeroportuare de la Alexeni, localitate din judeţul Ialomiţa, unde urmează să mute o parte din activitatea din Bucureşti. Astfel, fostul aeroport ar putea să devină un centru operaţional regional pentru activităţi aeriene diverse.
Devenit celebru în vara anului 1975, după ce aici i-a fost prezentat dictatorului Nicolae Ceauşescu primul avion cu reacţie românesc, IAR 93, fostul aeroport militar va fi salvat de la pieire.
La 65 de kilometri de Bucureşti, în inima Bărăganului, la Alexeni, nimic nu mai aminteşte de zecile de exerciţii militare şi demonstraţii aviatice desfăşurate pe pistă. Locul de paradă şi de prezentare a tehnicii militare româneşti a devenit o amintire. Consiliul Judeţean Ialomiţa intenţionează să-l reintroducă în circuitul economic şi caută soluţii pentru a revitaliza zona. Conform preşedintelui Consiliului Judeţean Ialomiţa, Victor Moraru, s-au purtat deja discuţii pe această temă cu INCAS.
„ Primele discuţii cu acest institut le-am avut cred că acum un an şi jumătate. Am fost invitat la dumnealor şi pentru prima dată poate am văzut cum arată nişte cercetători, dar pot să vă asigur că acest institut este unul dintre cele mai bine cotate institute din lume. Şi-au exprimat această dorinţă de a-şi reloca o parte din activitate din Bucureşti la Alexeni. Să sperăm că fanteziile noastre vor deveni realităţi, iar acest obiectiv va fi unul emblematic. Sigur, din acest moment sunt foarte mulţi paşi de făcut, sunt foarte multe necunoscute, dar cred că într-un an şi jumătate am reuşit să cunosc oamenii de acolo şi să le înţeleg interesul. (…) Putem să devenim un operator important în regiune, dacă ne mişcăm cum trebuie, iar acest institut va reuşi să obţină şi finanţările pe care şi le doreşte”, a declarat Victor Moraru.
S-a ales praful
Ion Cărbune este primar la Alexeni, o localitate cu 2.400 de suflete, din 1996, aflându-se la cel de-al şaselea mandat. Spune că orice variantă de revitalizare a zonei este binevenită.
“Ştiu că au fost două runde de discuţii. Un general de la Bucureşti, însoţit de o delegaţie, a venit şi vizitat fosta unitate militară. Am înţeles că vor să aducă aici şi nişte avioane pe care le au în Ghencea. Mai multe detalii nu conosc, dar, repet, decât să fie pârloagă, orice e de bun augur. Consiliul Judeţean a concesionat 208 hectare de teren agricol din zonă pentru că era păcat să stea pământul nemuncit, plin de buruieni. Noi suntem o localitate mică, sărăca, oamenii trăiesc din agricultură, iar refacerea acestui obiectiv ar fi mană cerească. Indiferent cine ar veni, este primit cu drag. În vremurile bune, aproximativ 130 de oameni din sat munceau la aeroport, ca personal civil: tâmplari, electricieni, zidari, femei de serviciu. Gândiţi-vă că atâtea familii aveau pâinea asigurată.
La aeroport s-a ales praful, clădirile sunt distruse, totul se degradează pe zi ce trece. Pista se afla în stare foarte bună 2011 când aici a fost organizat un miting aviatic, au aterizat peste 100 de avioane, vă daţi seama... S-a construit totul sub comanda ruşilor, de-aia rezistă”, povesteşte primarul.
Comuniştii au pus piatra de temelie
La mijlocul anilor 1950, la Alexeni, în judeţul Ialomiţa, comuniştii înfiinţau unul dintre cele mai importante aeroporturi militare din ţară. Aici au fost aduse cele mai importante unităţi de elicoptere ale aviaţiei româneşti şi tot aici Nicolae Ceauşescu a tăiat panglica primului avion cu reacţie produs în ţara noastră.
Ideea construcţiei aeroportului militar la Alexeni, în Ialomiţa, a aparţinut însă germanilor. În timpul celui De-al Doilea Război Mondial, mai multe escadrile ale aviaţiei militare nemţeşti au aterizat şi staţionat pe islazul de la marginea Alexeniului, ca urmare a misiunilor de interogare avioanelor de bombardament ale Aliaţilor.
Cu câteva luni înainte ca războiul să se termine, soldaţii germani şi-au manifestat toate intenţiile de a transforma islazul din Alexeni într-un aeroport militar executat nemţeşte.
Planurile lor s-au concretizat însă abia în 1954 când comuniştii români au dus la bun sfârşit lucrările. Sub comanda generalului Nicolae Fulga, Aviaţia Română a făcut importante demersuri pentru ca la Alexeni să existe acest aeroport militar.
S-a considerat că zona este foarte aproape de Bucureşti şi tocmai de aceea este propice pentru intervenţii şi exerciţii militare de tip fulger. Astfel, Institutul de Studii şi Proiectări Militare a realizat modelul aeroportului de la Alexeni. Au fost construite patru piste, în formă trapezoidală, similare celor de la aeroportul civil Arad.
Inaugurat în 1975
Evenimentul cel mai important a avut loc însă petrecut în anul 1975, când a fost prezentat primul avion cu reacţie românesc: IAR 93. Nicolae Ceauşescu s-a urcat la bordul aeronavei, după care a tăiat panglica. Câteva luni mai târziu, presa comunistă relata despre primul zbor al acestui avion, care a decolat de pe pista aeroportului din Bacău.
Pentru viaţa comunităţii din Alexeni, aeroportul a însemnat o schimbare majoră. Armata a investit în dezvoltarea comunei prin construcţia de drumuri şi căi de acces care să ducă către aeroport. Activitatea se întrerupe definitiv după 1989, când aeroportul s-a închis.
Din anul 2001 el a fost predat Ministerului Justiţiei care l-a dat în administrare Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Ultima dată hangarele de la Alexeni s-au redeschis în anul 2011, atunci când aici s-a organizat un miting aviatic la care a fost prezent ministrul Transporturilor de atunci, Radu Berceanu.
Se încarcă comentariile...
