Unde se ascunde cel mai bine virusul gripal şi cum ne îmbolnăveşte politeţea. Medic: „Un gest anume al românului mă deranjează teribil“

Numărul pacienţilor afectaţi de gripă a crescut alarmant în ultimele zile, în timp ce numărul deceselor a ajuns, vineri, la 14 la nivelul întregii ţări, iar ce este mai rău de-abia urmează să vină, spun specialiştii. Unde se ascunde cel mai bine virusul şi ce gesturi simple, dar atât de importante, putem face pentru a ne feri.

Într-un singur spital, într-o singură zi, numărul pacienţilor diagnosticaţi cu gripă a crescut cu aproape 20, în urma confirmărilor de laborator (Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, unde joi, 18 ianuarie, au fost confirmate 19 cazuri), epidemiologii prognozând că evoluţia va continua. Dacă vaccinarea, chiar în plin sezon gripal, este în continuare oportună, respectarea regulilor de igienă devine obligatorie. Multe dintre lucrurile asupra cărora atrag atenţia medicii sunt de bun-simţ, altele sunt, probabil, aspecte pe care nu le luăm în calcul.

Să strângi mâna partenerului de discuţie în plin sezon gripal este politicos, dar şi periculos

Microbii de tot felul rezistă zile întregi pe suprafeţe, de aceea, spun medicii, nu trebuie să faci o fobie din asta, însă se impune periodic dezinfectarea lucrurilor pe care le atingi cel mai des. O importantă sursă de microbi este telefonul, de care suntem nedezlipiţi şi pe care îl folosim şi în mijloacele de transport, şi la birou, şi la şcoală etc. „Nu ştiu dacă îl putem dezinfecta pe cât de des s-ar impune, nu ştiu dacă nu ar avea de suferit, însă este obligatoriu să ne spălăm pe mâini după ce am folosit telefonul, mai ales înainte de a mânca, de exemplu. De cele mai multe ori facem mai multe lucruri în acelaşi timp, şi vorbim la telefon, mai mutăm şi cornul dintr-o mână în alta, este, poate, ultima noastră preocupare“, spune medicul de familie Emilia Răileanu, care de-a lungul timpului spune că a încercat să schimbe mai multe dintre obiceiurile proaste ale anumitor pacienţi.

„Acum şi eu sunt afectată de o viroză şi voi purta mască. Nu asigură protecţie 100%, nici pe departe, însă limitează răspândirea. Dar ne confruntăm cu fel de fel de alte probleme. Un gest care pe mine mă deranjează teribil, şi am atras de fiecare dată atenţia, dar aceiaşi pacienţi îl fac, semn că n-au înţeles, este obiceiul românilor de a-şi băga degetul în gură, după care încep să răsfoiască documentele. Gândiţi-vă cam ce înseamnă asta pentru cine intră în contact cu aceste documente!“, atrage atenţia medicul, efecte asemănătoare având mânuirea bancnotelor. „Banii sunt cei mai murdari, iar de data aceasta vorbim de sensul propriu“, mai spune medicul, iar studiile arată că, în funcţie de suprafeţe, virusul gripal rezistă de la câteva ore, până la zile întregi.

Pe suprafeţele dure germenii pot rămâne activ până la 48 ore sau chiar mai mult, în vreme ce materialele cu textura moale sunt mai puţin propice acestor germeni. Evident, rezistenţa pe aceste suprafeţe este influenţată de încărcătură, de condiţiile de temperatură şi umiditate (temperaturile mai crescute şi mediul umed favorizează dezvoltarea germenilor) etc., practica demonstrând că virusul gripal rezistă mai mult decât simplele răceli.

Un alt gest care ţine de data aceasta de respectarea regulilor de politeţe ne poate îmbolnăvi. Este vorba de strângerea de mână, de aceea devine atât de importantă spălarea pe mâini.

Când se răspândeşte cel mai mult virusul

Deşi pentru un organism slăbit orice viroză poate fi extrem de periculoasă, în cazul gripei pericolul se multiplică de câteva ori, simptomele fiind mult mai severe. Virsul gripal se răspândeşte cel mai mult în primele 2-3 zile de la declanşarea simptomelor şi rămânem contagioşi pe toată perioada manifestării acestora. De aceea se impune folosirea batistelor de hârtie de unică folosinţă de fiecare dată când tuşim sau strănutăm, dar şi spălarea pe mâini după această operaţiune. S-a calculat chiar viteza cu care microbii sunt împrăştiaţi în jur prin strănut, până la un metro distanţă, anume 160 km/h.

„Evident că nu se întâmplă aşa (n.r. – să ăşi acopere nasul şi gura cu o batistă), evident că sunt destui cei care tuşesc şi împrăştie stropi peste tot în jur. Nu întotdeauna ai posibilitatea să te speli pe mâini, de aceea un gel antibacterian în astfel de situaţii ajută, bineînţeles“, a mai spus dr. Emilia Răileanu.

Pericolul de a ne „căpătui“ cu un astfel de virus se ascunde unde nici nu ne aşteptăm: pe butonul liftului, pe marginea balustradei, pe mânerul pompei de benzină, pe receptorul telefonului folosit în comun în birou, pe mânerul uşilor, pe bara de susţinere din mijloacele de transport etc. Gestul simplu de a ne şterge nasul după ce am atins astfel de suprafeţe contaminate ne poate creşte riscul de a contracta virusul.

Şi acasă ar trebui să fim mai atenţi atunci când un membru al familiei manifestă semne de boală. Tacâmurile şi vesela pe care acesta le foloseşte ar trebui spălate imediat cu apă şi detergent, la fel lengeria de pat, suprafeţele cum sunt blatul bucătărie, masa etc. ar trebui de asemenea dezinfectate periodic, iar buretele de vase, care este depozitarul multor germeni, în special pentru că îl uităm adesea ud şi cu resturi de mâncare, ar trebui înlocuit cu lavete care se pot spăla temeinic şi usca.