Soluţia pentru miile de elevi fără acces la şcoala online: „Doamnele vor duce fişe la magazinul din sat, iar părinţii le iau când vin la cumpărături“

Şcoala online este încă un vis de neatins pentru sute de mii de copii din România, peste 6.000 fiind doar în judeţul Olt. Cum li se asigură acestora accesul la educaţie.

Aproape 13% dintre elevii din judeţul Olt nu au la dispoziţie telefon, tabletă, laptop sau calculator pentru a  se întâlni cu profesorii şi colegii pe Zoom, Classroom şi celelalte platforme adoptate de când şcoala se face de acasă. Tradus în cifre, asta înseamnă 6.750 de copii, fără micuţii care merg la grădiniţă şi care nu au fost înscrişi în această statistică. Dintre ei, 3.787 sunt din mediul rural, iar aproape 3.000 din şcolile din oraşe. Cei mai mulţi elevi care nu au acces la dispositive conectate la Internet sunt în ciclul primar, peste 4.000, cei din clasele V-VIII sunt şi ei peste 2.000, în timp ce la liceu sunt doar 184, iar în învăţământul profesional alţi aproape 300. Pentru ei nu s-au găsit deocamdată soluţii, deşi pentru alte câteva sute primăriile, foarte puţine la număr au achiziţionat tablete cu abonament la internet, altora şcolile le-au repartizat temporar tablete, calculatoare sau laptop-uri aflate în dotare, în vreme ce puţin peste 100 de dispositive au fost donate de diverse organizaţii.

Ce se întâmplă, însă, cu elevii care nu se pot întâlni la această dată cu profesorii sau învăţătorii lor, rămâne în continuare întrebarea. O soluţie ar fi, a declarat inspectorul şcolar-general al IŞJ Olt, Dana Ţârcomnicu, repartizarea materialelor şi temelor o dată pe săptămână. Acest lucru ar urma să-l facă fie direct profesorii, asta cel mai probabil după ridicarea stării de urgenţă, fie, în mediul rural, prin intermediul magazinelor săteşti.

„Am vorbit cu doamnele ca săptămânal, cum stabilesc dumnealor, să ajungă la copii fişe de lucru. Doamnele s-au conformat şi au grijă ca săptămânal să ajungă aceste materiale. Distribuie dumnealor, pe rând, sau la magazinul din sat lasă fişele pentru copii şi părintele când vine la cumpărături ia materialele. Încercăm şi varianta aceasta pentru a ţine copiii aproape. Ţin  foarte mult legătura prin what sapp, video, fiecare cum pot, acolo unde au telefoane, dar în mediul rural e mai greu. Se descurcă fiecare cum poate“, a declarat prof. Ţârcomnicu.

Astfel de soluţii s-au găsit în aşteptarea ghidurilor la care încă se lucrează în cadrul ministerului, pentru fiecare disciplină în parte, care le vor servi profesorilor pentru recuperarea materiei nepredate, cel mai probabil după 1 septembrie 2020.

Doar câteva primării au cumpărat tablete pentru copii

Greu de spus dacă cifrele avansate cu privire la elevii care nu au acces la platformele online reprezintă cu adevărat realitatea. Părinţii au fost solicitaţi să completeze chestionare cu privire la acest aspect, iar datele rezultate au fost încărcate de reprezentantul fiecărei şcoli într-un program informatic general. Părinţii au fost întrebaţi ce fel de dispozitiv foloseşte copilul (telefon, tabletă, laptop, calculator), în ce interval de timp, dacă acest dispozitiov se află în folosinţa exclusivă a copilului, iar dacă nu, în ce interval orar îl poate folosi. Există însă şi suspiciunea că, pentru că s-a vehiculat informaţia conform căreia autorităţile ar achiziţiona dispositive pentru elevi în acele cazuri în care familia nu poate asigura, anumite şcoli să fi raportat cifre supraevaluate, în urma declaraţiilor părinţilor.

Cât despre primăriile preocupate să asigure accesul copiilor la educaţie în system online, acestea pot fi numărate în judeţul Olt pe degetele de la o mână, deşi sunt în total 112.

Primăria Studina a achiziţionat 195 tablete cu abonament la Internet, pentru toţi elevii, la fel a făcut şi Primăria Cungrea, care a cumpărat 88, la Perieţi s-au achiziţionat 85 de tablete, la Dobrun – 90 şi mai există un necesar pentru alte 11, iar la Izvoarele – 55. Şcoala „Vlaicu Vodă“ din Slatina a făcut solicitare de fonduri pentru 150 tablete, pentru elevii claselor a V-a şi a VI-a, după ce colegii lor le-ar fi avut asigurate anterior, la Osica de Sus au ajuns 33 tablete donate de Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, alte 17, din aceeaşi sursă, au ajuns la Liceul Tehnologic Iancu Jianu, şapte tablete au fost cumpărate la Crâmpoia printr-un program ROSE, iar la Drăghiceni, din banii obţinuţi din arenda pe teren, la şcoală au ajuns patru tablete.