Disperarea voluntarilor care ajută copiii săraci: „În aceste case e Valea Plângerii şi autorităţile nu au habar! Altceva trebuie să facem!“
0Voluntarii Asociaţiei Everithing for Life din Slatina spun că, deşi de peste patru ani merg în case sărace să-i ajute pe copiii care fac eforturi disperate să ajungă la şcoală, ce au văzut în această iarnă depăşeşte orice imaginaţie. „Este Comuna Primitivă, nu pot descrie altfel!“, spune preşedinta asociaţiei, hotărâtă să sesizeze autorităţile.
Sărăcia în forma cea mai pură, dezinteresul autorităţilor dus pe culmi inimaginabile, asta spun voluntarii Asociaţiei Everithing for Life din Slatina, judeţul Olt, că au găsit în multe case în aceste ultime zile cât au umblat să aducă zâmbetul pe buzele copiilor săraci.
Pentru că eforturile colectării de fonduri au fost mai rodnice decât în anii trecuţi, printre sponsori numărându-se un lanţ internaţional de supermarket-uri şi o firmă locală de construcţii, reprezentanţii asociaţiei şi-au permis să selecteze aproximativ 40 de copii, din familii din Slatina şi din câteva sate ale judeţului Olt, cărora să le ducă jucăriile aşteptate de la Moş Crăciun, dar şi haine şi ghete de iarnă şi alimente atât de necesare în coşul familiei. Ce au găsit însă la destinaţie nu pot descrie în cuvinte.
„E greu de crezut că aşa ceva se mai poate întâmpla în zilele noastre. Iar cel mai trist este că autorităţile nu au habar. Am fost la 30 de kilometri de Slatina, într-o familie cu patru copii, unde am găsit nu sărăcie, ci Comuna Primitivă. Acei oameni au de puţin timp curent electric, dar acolo nu se poate trăi. Le-am dus haine, însă membrii familiei aveau munţi de haine, semn că membrii comunităţii îi ajută în acest sens. Cu părinţii, însă, nu te puteai înţelege, oamenii au probleme foarte grave. Gospodăria întreagă o duce în spate un copil de 14 ani, o fată, care îşi îngrijeşte, din câte ne-am dat seama, şi părinţii şi fraţii. Acel copil a plecat de acasă de ruşine, conştientizând situaţia. Am fost şocaţi să descoperim aşa ceva, le-am spus reprezentanţilor primăriei că acea familie are cu totul şi cu totul alte nevoi, e obligatorie intervenţia autorităţilor, acei adulţi se află în imposibilitatea, nu doar materială, de a-şi îngriji copiii .Concluzia mea a fost că autorităţile nu au habar de ce se întâmplă sub ochii lor“, a descris preşedinta asociaţiei, Mirela Vasile, situaţia.
„Aceşti copii reprezintă viitorul nostru, însă nu pare să ne pese“
Într-o altă localitate, o poveste la fel de greu crezut şi de privit. Trei copii, doi fraţi şi un verişor, care se cresc unul pe celălalt, părinţii fiind plecaţi la muncă aiurea, iar rudele vin de câteva ori pe săptămână să se asigure că minorii n-au păţit nimic.
Altă familie, altă problemă. Cinci copii, dintre care trei elevi, locuiesc alături de părinţi în două cămăruţe, numai una încălzită pe timp de iarnă. „Cel mai mic are 2 ani. Din puţin, aceşti copii sunt îngrijiţi, însă au nevoie de un spaţiu de locuit mai mare. Cei trei copii merg la şcoală, trebuie să îşi facă temele, au nevoie de linişte“, spune Mirela Vasile. Altă familie pe lista transmisă de colaboratori, profesori din diverse şcoli. O mamă nevoită să plece de acasă, în urma divorţului, cu trei sau patru copii. A găsit sprijin la o rudă, dar într-un apartament cu două camere se înghesuie cel puţin 10 copii. „Situaţiile sunt cât se poate de delicate. Uneori vorbim de mame singure, care încearcă să se descurce după ce au fost nevoite să plece din casa proprietate a soţului. De cele mai multe ori nu spun prin ce trec de frică, pentru că de multe ori bărbaţii, „cocoşi“, atât aşteaptă, să afle că mama a cerut sprijin, pentru a anunţa instanţa. Adică sunt în situaţia în care nici nu ajută, dar le şi pândesc fiecare pas“, confirmă unul dintre profesorii care au ales cu greu unde ar fi mai mare nevoie de ajutor.
Pentru o parte dintre beneficiari Moş Crăciun a venit mai târziu, voluntarii convocându-i pe elevi, deşi e vacanţă, la şcoală FOTO: Alina Mitran
„În acest an este mai rău ca niciodată. Am văzut în anii trecuţi, în familiile, mai puţine, în care am ajuns ca şi acum cu brazii de Crăciun şi cu darurile pe care şi le-au dorit copiii, copii minunaţi, cum sunt şi aceştia. Am văzut case sărace în mobilier şi aparatură de tot felul, dar pline de medalii şi de grija părinţilor pentru cei mici. Pentru că însă, în acest an, ne-am permis mai mult, am extins aria şi am mers şi în afara judeţului, fără să avem habar ce vom descoperi. Aceşti copii reprezintă viitorul nostru, dar nu pare să ne pese. Clar este însă că sunt familii care au nevoie de altfel de ajutor, motiv pentru care vom sesiza autorităţile. Vreau ca după Sărbători să provocăm mai multe instituţii la o discuţie sinceră despre ce se întâmplă şi să stabilim cum putem ajuta, noi şi alte asociaţii. Sunt oameni care au nevoie disperată de ajutor, nu doar de Paşte şi de Crăciun, care nu ştiu ce să facă, nu ştiu cum să facă, şi sunt instituţii care fie nu cunosc situaţia, fie au alte piedici, legislative sau mai ştiu de ce ordin. E nevoie să punem aceste lucruri cap la cap şi să vedem ce putem face, nu ne putem preface că aceste probleme nu există. E viitorul unor copii în joc şi nu sunt vorbe goale“, a mai spus preşedinta asociaţiei amintite.
De mai bine de patru ani, după ce a trecut cu bine peste o grea încercare, ajutată de prieteni, Mirela Vasile sare în ajutorul semenilor. Dacă peste an prioritate au cazurile copiilor, dar nu numai, cu maladii grave, în preajma Sărbătorilor eforturile se concentrează pentru oferirea de sprijin copiilor cu rezultate bune la învăţătură, dar care provin din familii sărace. Voluntarii Everithing for Life au ajuns în aceste familii şi înainte de Crăciun, dar şi după Crăciun, pentru că o parte din donaţii au intrat mai târziu în cont.
Se încarcă comentariile...
