Cum ne hrănim atunci când ne tratăm acasă de COVID. „Din oră-n oră trebuie să mănânce ceva consistent“

Cum ne hrănim atunci când ne tratăm acasă de COVID. „Din oră-n oră trebuie să mănânce ceva consistent“

Chiar dacă lipseşte pofta de mâncare, alimentele consumate trebuie să fie de bună calitate pentru a permite organismului să lupte eficient, spun medicii FOTO: Pixabay

Mulţi pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19 ajung la spital într-o stare deteriorată după zile întregi în care acasă, din cauza simptomelor, nu s-au alimentat corect, implicaţiile fiind grave.

Ştiri pe aceeaşi temă

COVID-19 este o boală prin care pacienţii trec în mod diferit, însă evoluţia depinde enorm de atitudinea noastră din primele zile în care se manifestă simptomele. Medicii de familie spun că se confruntă cu cel puţin două categorii de pacienţi: cei complianţi, care urmează întocmai recomandările şi care nu ascund simptomatologia, iar această atitudine le grăbeşte vindecarea şi îi fereşte în mare măsură de complicaţii, şi implicit de spitalizare, şi cei care de frica de a nu fi trimişi la spital au tendinţa să minimalizeze anumite simptome. Mai mult, sunt şi pacienţi care refuză testarea, deşi simptomele indică în mod clar suspiciunea de COVID-19. Medicul de familie Marius Puenea spune că pentru cea din urmă situaţie nu au, din păcate, soluţie, pentru că nu-i pot obliga pe pacienţi să se testeze, însă medicii fac aceleaşi eforturi să le fie şi acestora alături şi le explică în amănunt ce au de făcut pentru a se proteja şi a nu-i expune pe cei din jur.

„Am pacienţi care au venit cu simptome clare: dureri musculare, dureri de cap, fără gust, fără miros, şi au spus că au răcit efectiv întâmplător, făcând treabă în curte. Sunt identificaţi, discutăm în aer liber sau în spaţii deschise, dar refuză testarea, deci cazurile de COVID sunt mult mai multe decât cele din statistici. Schema de tratament o acceptă, pentru că nu sunt inconştienţi până la capăt, dar sunt lipsiţi de fair-play şi de înţelepciune, pentru că ei vor pleca la serviciu mult mai devreme. Adică nu vor sta cele 14 zile, garantat“, spune medicul. Astfel de situaţii pacienţii le rezolvă, de obicei, la mica înţelegere cu angajatorul care este de acord cu un concediu de odihnă. 

Tuturor pacienţilor suspecţi sau confirmaţi cu COVID-19  medicul le spune cât de importantă este alimentaţia în această boală şi cât de necesare sunt bunele relaţii interumane. Pacientul care se tratează acasă va avea în mod sigur nevoie de ajutor din partea apropiaţilor în cele 14 zile de izolare.

De ce nu mâncăm aşa cum ar trebui

Chiar şi formele uşoare de COVID-19 se caracterizează prin lipsa poftei de mâncare, oboseală, dureri musculare, uneori lipsa gustului şi a mirosului. Va trebui, însă, să luptăm cu lipsa apetitului, ne recomandă medicul de familie Marius Puenea, pentru că organismul are nevoie de resurse suplimentare pentru a lupta cu noul inamic.

„La un moment dat nu mai poţi, nu ai poftă de mâncare, ai starea aceea de hipotonie musculară… Le spunem că din oră-n oră trebuie să mănânce ceva consistent: ouă, smântână, carne, miere“, recomandă medicul. Alimentele proteice trebuie să constituie baza, chiar şi în cazul în care, în mod curent, avem grijă să nu consumăm alimente care cresc nivelul colesterolului. Fructele sunt de asemenea de mare ajutor, însă sunt de preferat cele autohtone, cum sunt merele, de exemplu, care cel puţin în teorie sunt mai puţin tratate chimic. Hidratarea este de asemenea importantă, iar pacienţii, mai ales cei care nu mai simt gustul alimentelor şi al băuturilor, trebuie să se „seteze“ să bea suficientă apă chiar dacă nu au senzaţia de sete.

Compoturile sunt de asemenea o alegere foarte bună pentru a restabili echilibrul de minerale, pentru că cei mai mulţi dintre pacienţi se confruntă cu transpiraţii abundente. Medicul de familie, cu care trebuie să ţineţi legătura în permanenţă, vă va recomanda, foarte probabil, şi produse care să aducă un aport suplimentar. „ Tonotil, Sargenor, fiolele acelea care înseamnă o friputurică bună, mâncarea astronauţilor, zic eu, într-o fiolă găseşti aminoacizi care ajută să-ţi dea un pic de energie, sunt folosite în perioada asta de carenţă, când omul nu poate să înghită foarte mult“, mai spune medicul. Şi aportul suplimentar de vitamina C, fără excese, însă, este de mare ajutor.

Căutaţi sprijinul persoanelor apropiate, ne mai sfătuieşte medicul, şi nu ezitaţi să cereţi ajutorul. „Sunt persoane care beau mai puţină apă pentru că nu mai au în casă“, remarcă medicul ce situaţii ar trebui să luăm în calcul.

Extrem de important este să semnalăm medicului care ne supraveghează orice schimbare în starea de sănătate, pentru că intervenţia la timp ne va salva viaţa. Pacienţii ar trebui să mai ştie, mai spune dr. Puenea, că dacă solicită testarea prin 112, în cazul suspiciunii de COVID, nu vor ajunge automat la spital, doar complicaţiile constatate de către medic putând converge către o asemenea decizie, însă chiar şi atunci este nevoie de acordul pacientului.

„Din păcate, temporizarea nu ajută. Mai ales în momentul în care nu mai poţi să te alimentezi, pierzi din energie, pierzi din depozitul muscular, ai deja fenomene de tuse, de insuficienţă respiratorie, şi creşte afectarea pulmonară. Gândiţi-vă că a pierde masă proteică şi deshidratarea duc şi la dezechilibrarea imunităţii. Organismul acţionează din ce în ce mai greu în a-şi face anticorpii, durează ceva şi trebuie să aibă sursa de energie. Pacientului trebuie să-i dăm încredere că se poate rezolva situaţia ţinând legătura cu noi“, a conchis medicul.

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Peste jumătate dintre pacienţii cu COVID, internaţi în afara ATI, necesită oxigen. Medic despre proteste: „Şi încă mai auzi: «Ce, ne e frică de o boală de 2%?»“

Bilanţ COVID. Peste 6.000 de noi infectări cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore. Nou record de pacienţi în stare gravă, internaţi la ATI

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările