Ce am învăţat în pandemie. Lecţiile pe care un antreprenor le predă elevilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Elevii interesaţi să înveţe obţin, pe perioada vacanţelor, job-uri temporare FOTO: Alina Mitran
Elevii interesaţi să înveţe obţin, pe perioada vacanţelor, job-uri temporare FOTO: Alina Mitran

Industria ospitalităţii, puternic zguduită în pandemie, îşi revine încet-încet, iar unul dintre aspectele pozitive este acela că elevii de la liceele cu profil servicii se pot întoarce la practică.

În cei doi ani în care restricţiile impuse, pentru a limita pericolul contractării virusului SARS-CoV-2, aproape că au dus în faliment multe afaceri din industria ospitalităţii au avut de suferit şi elevii. 

Restaurantele, pensiunile, hotelurile nu i-au mai putut primi la fel ca înainte, iar orele de practică, foarte multe în programa de la liceele tehnologice, s-au desfăşurat - atunci când nu s-a trecut cu totul în online - în şcoală. 

Baza materială a şcolilor româneşti, lucru ştiut de altfel, este mult prea săracă pentru a-i pregăti pe elevi cu adevărat pentru piaţa muncii, de aici şi necesitatea parteneriatelor semnate între şcoli şi agenţii economici. 

Nu doar dotarea este marele plus în lunile de practică pe care elevii le fac într-o firmă, ci şi faptul că sunt integraţi într-o echipă şi stimulaţi să înveţe cât pot de mult. 

Nu toţi, însă, au chemare pentru meseria pentru care se pregătesc, iar asta se vede repede.

„Eram undeva sus, iar în 2020 am căzut dintr-odată“

„Adevărul“ a stat de vorbă cu un administrator de firmă care colaborează de patru ani cu Liceul Tehnologic „Petre S. Aurelian“ din Slatina. Cristian Alexandrescu deţine un restaurant-cafenea în Slatina, Baroc Cafe, iar afacerea i-a fost zguduită puternic în lunile în care s-au tras de nevoie obloanele.

„Niciun angajat de-al nostru pe timpul pandemiei n-a fost concediat. Pentru că majoritatea celor din branşă consideră că banii din firmă sunt ai lor. Niciodată nu m-am atins de un leu din firmă. Chiar dacă a fost profitul mai mic sau n-a fost. Şi eu, şi soţia mea muncim, avem salariu, iar la firmă am muncit pe gratis. Şi am ţinut şase angajaţi. 

Noi în 2020 am avut o pierdere de 48%, atât a scăzut afacerea faţă de 2019, a fost groaznic. Eram undeva sus, am căzut dintr-odată, ne-am lovit şi am revenit. (...) În 2021 am mai crescut, dar n-am ajuns la 2019, ne-am reorganizat, am zis «reconfigurare» şi am spus că nu trebuie să rămânem aşa. Bucătăria am extins-o, chiar dacă a fost pandemie, plus că ţinem foarte multe concerte, spectacole, din mai până în septembrie-octombrie. 

Nu mi-e frică de absolut nimic decât de bunul Dumnezeu. Sunt ferm convins că putem să supravieţuim“, spune Cristian Alexandrescu. 

Este lecţia pe care patronul o predă, de altfel, şi elevilor care-i calcă pragul, aceia dintre ei care se dovedesc cu adevărat interesaţi de domeniu şi să facă bine meseria pe care şi-au ales-o.

Deşi te-ai aştepta ca elevii care aleg să înveţe o meserie să ştie bine ce-şi doresc, în realitatea nu e deloc aşa. „În clasa a IX-a sunt foarte timizi. Îşi revin destul de repede. Pe cei care n-au nicio treabă cu domeniul îi văd că nu sunt angrenaţi, nu-i interesează, rămân în starea lor de confort. Dacă nu sunt dispuşi să înceapă de la spălat vase, nu, nu-i văd să aibă succes“, spune Alexandrescu, partener al liceului.

Prima lecţie: tratează clientul ca pe un prieten care ţi-a venit în vizită

Un alt aspect pe care l-a sesizat la elevii din primul an de practică este acela că relaţionează destul de greu. E o muncă serioasă să-i „scoată din carapace“, pentru că meseria pentru care se pregătesc implică într-o măsură covârşitoare o bună comunicare. 

„Trebuie să ştim să vorbim, nu doar să muncim. Comunicarea este deosebit de importantă, mai ales în meseria de ospătar, de barman, de bucătar...“, spune Alexandrescu. 

Astfel că prima lecţie pe care o primesc elevii este aceea de a-şi trata clienţii aşa cum se cuvine. 

„Le spun tot timpul: «Gândiţi-vă că este ca şi cum ar veni un prieten la voi acasă. Eu nu-i numesc clienţi, eu îi numesc oaspeţi şi trebuie să-i tratăm ca şi cum ar veni la noi acasă. Îl saluţi, îl aşezi la masă şi îi oferi tot ce poţi ca să se simtă foarte bine“, spune patronul. 

Pe cei care sub nicio formă nu trec peste temeri, ci se bucură mai degrabă să ştie că ce a ieşit din mâna lor a fost apreciat, îi sprijină să facă totul bine în bucătărie sau acolo unde se simt confortabil. 

Mai rar, însă se întâmplă ca printre elevi să fie şi adolescenţi interesaţi de toate aspectele afacerii şi care chiar au visul de a-şi dezvolta la rândul lor una. 

„Unul singur m-a întrebat: «Cum aş putea şi eu să fac asta?». Şi răspunsul meu a fost să citească, să înveţe. Când vrei să faci ceva, investeşte prima dată în tine. 

Le spun: <Nu vă gândiţi în primul rând la bani, gândiţi-vă ce vreţi să faceţi, care este obiectivul>. 

La nivel de patronat din Slatina cred că nu vor să-i înveţe, şi vorbesc şi de angajaţi, de teamă că pleacă în altă parte. 

Noi avem de patru luni de zile anunţ şi nu găsim oameni, pe cei pe care-i avem i-am format. Am adus persoane care să-i ajute, să-i înveţe, să facă echipă. Au fost cursuri şi pe partea de bucătări, şi pe partea de barista, cocktail. 

Din punctul ăsta de vedere, pandemia ne-a ajutat, pentru că am avut timp de toate astea, inclusiv eu am învăţat“, a mai spus Alexandrescu.

Vă recomandăm să citiţi şi:

A lăsat multinaţionala pentru propria cafenea. Lusiana, barista: „Am zis să fac ceva pentru mine“

Povestea escrocului de pe Tinder din Floreşti. Cum şi-a convins iubita să-i dea o avere pentru a se muta în Africa

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite