Câţi români consumă droguri şi ce substanţe sunt în top. Drogul periculos pe care-l încearcă şi copii de 12 ani
0
Potrivit datelor ultimului studiu realizat în România, consumul de droguri este în creştere, cel mai popular drog în ţara noastră fiind canabisul.
Aproape opt români din 100 (7,6%) încearcă, de-a lungul vieţii, drogurile, conform ultimului studiu realizat şi ale cărui date au fost prezentate cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă Împotriva Consumului de Droguri. 4,1% dintre români au consumat droguri ilegale în ultimul an, în timp ce pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 1,8%.
„Faţă de studiul anterior, se observă creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum. Diferenţele de tendinţă înregistrate pot fi explicate prin revigorarea interesului pentru noile substanţe psihoactive, dar şi prin evoluţia consumului de canabis, care, deşi înregistrează cele mai mici valori din Europa, îşi continuă tendinţa ascendentă“, spun autorii analizei despre consumul de droguri la nivel national şi internaţional postate pe site-ul oficial al Direcţiei de Sănătate Publică Olt.
15,3% dintre tineri consumă de-a lungul vieţii un drog ilegal, în timp ce prevalenţa în ultimul an, la aceeaşi categorie de vârstă, respectiv tinerii, este de 9,4%.
„Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, atât în populaţia generală, cât şi în cea şcolară. După canabis, pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP) – 2,5%. Urmează: cocaină/crack şi LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%. Consumul de opiacee, preponderent pe cale injectabilă, continuă să fie observat, în special în rândul consumatorilor din Bucureşti, în cazul studiilor realizate în grupurile populaţionale mari (GPS, ESPAD), nefiind remarcat un astfel de consum. Consumatorii de droguri injectabile utilizează, ca şi droguri de policonsum, heroina şi noile substanţe psihoactive“, mai spun autorii analizei.
Numărul bărbaţilor care consumă canabis este dublu faţă de cel al femeilor. „Astfel, 7,9% dintre bărbaţi şi 3,8% dintre femei au consumat cel puţin o dată în viaţă canabis, 4,3% dintre bărbaţi şi 2% dintre femei au consumat în ultimul an, iar 2,1% dintre bărbaţi şi 0,7% dintre femei au declarat un consum actual de canabis.
Între cele două sexe, există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte comportamentul faţă de consumul de canabis pentru toate cele 3 perioade de referinţă. Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani, iar media vârstei de debut, 21,3 ani. Peste o treime dintre respondenţi (35%) au început acest tip de consum la vârsta adolescenţei (sub 19 ani), în timp ce, 43% dintre cei chestionaţi au declarat debut în consumul de canabis la vârste tinere, 20-24 ani. Unul din 10 (10%) adulţi tineri (15-34 ani) au încercat de-a lungul vieţii să fumeze canabis, unul din 20 (5,8%) au fumat în ultimul an şi unul din 40 (2,5%) a declarat consum de canabis în ultima lună“, mai spun studiile.
Odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal (februarie 2014) şi implementarea măsurilor privind tratamentul ca alternativă la închisoare, canabisul a devenit şi drogul principal pentru care se solicită cu preponderenţă asistenţă în sistemul de tratament ambulatoriu. România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri, fiind pentru majoritatea drogurilor sub media europeană a consumului.
NSP, preferatul tinerilor
Noile substanţe psihoactive (NSP) se află pe locul second în preferinţele românilor. Ca şi în cazul canabisului, populaţia de sex masculin consumatoare de NPS reprezintă dublul populaţiei feminine care prezintă acelaşi comportament.
„Consumul de NPS este experimentat cu precădere de populaţia tânără, aproape toţi consumatorii (91%) debutând în intervalul de vârstă 15-24 ani. Pe categorii de vârstă, cele mai mari prevalenţe ale consumului de NPS se înregistrează în rândul populaţiei tinere: 15-24 ani - 5% consum experimental, 2,1% consum actual şi, respectiv 0,6% consum recent - şi 25-34 ani - 3,7% consum experimental, 1,4% consum recent şi, respectiv 0,6% consum actual“, mai spune studiul. Iată şi ce consumă cei care au recunoscut acest lucru: substanţele sintetice (1,3%), ierburi (0,7%), piperazine (0,4%), GLB (0,4%), spice (0,3%, ketamină (0,3%), Nexus (0,2%), mefedrona (0,2%).
„Cele mai ridicate prevalenţe ale consumului pentru acest tip de drog se observă în rândul respondenţilor care au studii universitare şi postuniversitare, 3,7% au consumat cel puţin o dată în viaţă, 1,4% au consumat în ultimul an şi 0,4% au consumat în ultima lună. (…) În funcţie de mediul de rezidenţă, ca şi în cazul celorlalte tipuri de droguri ilicite, se constată un consum predominant de NSP în mediul urban, indiferent de perioada de timp considerată ca şi perioadă de referinţă, 3,2% dintre respondenţii care locuiesc în mediul urban au declarat consum experimental de NPS, faţă de 1,1% dintre cei care îşi au rezidenţa în mediul rural, 1,2% dintre cei din mediul urban au declarat consum de NSP în ultimul an, faţă de 0,3%, în mediul rural, în timp ce, consumul actual înregistrat în urban este de 0,5%, faţă de 0,1% în rural“, se mai menţionează în analiza prezentată pe site-ul DSP Olt.
Interesantă este şi statistica privind consumul pe regiuni pe teritoriul României. Ca în cazul canabisului, în toate regiunile ţării se înregistrează consum experimental de NPS, de la 0,7% în Regiunea Nord-Vest la 4,9% în Bucureşti-Ilfov. Cea mai mică vârstă de debut, declarată de către cei care au experimentat consumul de NSP, a fost 12 ani, noile substanţe psihoactive fiind consumate cu precădere de populaţia tânără (15-34 ani). Şi mai grav, spun specialiştii, este că după o perioadă de declin, sunt semne ale creşterii consumului de noi substanţe psihoactive în rândul populaţiei generale, în special al tinerilor.
Se încarcă comentariile...
