FOTO Povestea celebrei case care apare pe bancnota de 10 lei, cunoscută de toţi românii. Locuinţa, foarte veche, se poate vizita şi este preferata turiştilor străini
0
O casă aflată în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului este căutată de turiştii români, dar şi de foarte mulţi turişti străini, pentru că are o poveste extrem de interesantă. Se presupune că este casa care apare pe celebra bancnotă de 10 lei.
Casa este din comuna Vlădeşti, judeţul Vâlcea, a fost transferată în Muzeul din Sibiu în anul 2006 şi deschisă vizitării publicului în anul 2008. „Casa se înscrie în tipul de locuinţe din secolul XVIII-XIX din această zonă colinară submontană a Olteniei, mai precis judeţul Vâlcea, Vlădeşti, un sat atestat încă din secolul XVI, întemeiat se pare de o familie aristocrativă, de mică boierime, Vlădescu, de unde şi numele aşezării.
Elementele specifice sunt foişorul, o trăsătură a acestui tip de arhitectură popular şi nu numai din această parte a ţării, şi pivniţa. Faptul că este ridicată pivniţa dă impresia că ar fi două nivele, de fapt este un singur nivel iar pivniţa, spre deosebire de alte locuinţe din spaţiul rural, nu este săpată în pământ ci este la primul nivel al casei şi de asta dă impresia de monumentalitate. Probabil este inspirată şi de arhitectura de tip culă, iarăşi un element specific, nu neapărat original dar specific zonei submontane a Olteniei. Unii specialişti spun că ar fi mai vechi, cert este că s-a generalizat în secolul XVIII, primele două decenii ale secolului XIX, când există, ştim, o succesiune a domniilor fanariote, cea mai tulbure perioadă din principatele româneşti extracarpatice, în care cetele de turci scăpate de sub orice control prădau în voie în Oltenia.
Observăm să pivniţa are şi scop strategic pe lângă scopul economic, fiind zonă pomicolă viticolă aici se depozitau butoaiele cu ţuică, cu vin şi alte alimente dar am văzut şi o deschizătură, spărtură care servea ca propteală pentru flintă, pentru puşcă în caz de asediu”, explică muzeograful Adrian Scheianu.
Casa are două încăperi, prima de dimensiuni mai mici, iar cea de-a doua mai mare, destinată ospeţilor.
„Camera de zi este destinată părţii ludice gospodăreşti, cu cuptorul, plita de gătit, iarăşi un semn evolutiv, podeaua acoperită cu lut, era o cameră mai neprotocolară. Proprietarii casei au fost o familie de preoţi şi notari iar camera principală, a oaspeţilor, este destinată activităţilor intelectuale, avem piese de mobilier mai deosebite, oglinda, lada de zestre, ceasul, soba iarăşi este un tip interesant, sobă înaltă destinată numai încălzirii, fără alte activităţi”, explică muzeograful.
Despre casa de la Vlădeşti se spune că ar fi imobilul care apare pe vestita bancnotă de 10 lei, foarte mulţi turişti, români dar şi mulţi străini, dorind să o viziteze tocmai din acest motiv. Dacă este sau nu casa de pe bancnotă nu poate spune nimeni cu exactitate, cert este că asemănarea cu imobilul respectiv este izbitoare.
„Este o controversă aici, seamănă foarte bine cu locuinţa care este ilustrată pe bancnota de 10 lei. Cert este e că e o locuinţă din această zonă, zona submontană a Olteniei, poate cu puţină abatere spre Muntenia. Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, este originar dintr-o localitate apropiată, Drăgăşani, tot din zona submontană colinară a Vâlcii, şi este foarte legat de muzeu, a avut numeroase vizite în Muzeul în Aer Liber, aici poate fi o explicaţie de ce a fost aleasă această casă sau, mă rog, un desen inspirat din arhitectura locală pentru a fi ilustrat pe bancnota de 10 lei”, adaugă muzeograful Adrian Scheianu.
Vă mai recomandăm:
Lee Vasu, un pictor de 36 de ani stabilit în SUA de 25 de ani, conturează o imagine extraordinară a Sibiului în galeria de artă pe care o deţine în „Marele Măr“. Ba chiar i-a incitat atât de mult pe străini cu peisajele sale, încât zeci de artişti americani, britanici şi coreeni s-au înghesuit să vină să vadă cu ochii lor locurile pitoreşti.
Doi tineri din Sibiu vă aşteaptă în weekend, într-o gospodărie ţărănească superbă din Mărginimea Sibiului, cu proiecţii de filme în podul şurii, plimbări cu căruţa, precum şi cu cele mai bune preparate tradiţionale româneşti.
Un grup de tineri români împrăştiaţi prin toată lumea, dar uniţi de dorinţa de a face bine, adună tone de ajutoare pentru familiile sărace din România, pe care le distribuie personal. Uniţi de un sibian plecat în Germania, tinerii au înfiinţat, până acum, peste 30 de puncte de colectare şi au ajutat deja aproximativ 200 de familii.
Se încarcă comentariile...
