VIDEO Artizan, despre meşteşugul său: „Este terapie. Când lucrez, mă liniştesc şi îmi reîncarc bateriile“

VIDEO Artizan, despre meşteşugul său: „Este terapie. Când lucrez, mă liniştesc şi îmi reîncarc bateriile“

Meşteşuguri populare din zona Vâlcii: harta simbolurilor folosite în zonele etnofolclorice din judeţ Foto Adevărul - credit Cristinela Pecingine

Meşterii populari reprezintă una dintre cele mai afectate categorii profesionale afectate de pandemia de coronavirus. Cu toate acestea, unii au reuşit să găsească soluţii, adaptându-se vremurilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

O treime dintre cei mai reprezentativi meşteri populari din judeţul Vâlcea au avut ocazia să se întâlnească la Târgul meşterilor populari prilejuit cu ocazia Zilelor Imnului de la Vâlcea. 
 
 
O parte dintre ei ne-au mărturisit cum s-au descurcat şi se descurcă în continuare pe timp de pandemie, cunoscut fiind faptul că printre cei mai afectaţi de noul coronavirus au fost cei cu societăţi micuţe şi întreprinderi individuale, precum artiştii şi meşterii populari. 
 
Mai toţi au recunoscut că au reuşit să se adapteze, mai ales cei care au şi alte joburi sau obţin venituri din alte surse, meşteşugul fiind pentru fiecare o pasiune prin care se exprimă, dar şi o terapie prin care îşi încarcă sufletul.
 
Cu puţine excepţii, mai toţi ne-a spus că nu au avut vânzări în această perioadă, pentru unii fiind chiar primul târg cu expoziţie la care au participat. Cu toate acestea, o parte dintre ei au găsit soluţii, pentru a se adapta vremurilor.
 
Cum au reuşit să treacă prin pandemia de coronavirus meşterii populari din Vâlcea:  

 

„Sunt şi pe Facebook şi la ateliere, în Bucureşti”

„Ultimul opinicar din Oltenia”, Alexandru Ilinca, ne-a mărturisit că după starea de urgenţă a încercat să fie prezent la cât mai multe evenimente. Pe pagina de Facebook a Muzeului „Dimitrie Gusti” din Capitală găsiţi şi un filmuleţ despre meşteşugul pe care-l practică, iar în aceste zile, până pe 7 august va fi prezent în cadrul Atelierului „Vara pe uliţă”, din Bucureşti.
 
„Perioada aceasta a pandemiei am folosit-o ca să lucrez şi să creez mai mult, acasă, la atelier. Am transmis acest meşteşug şi prin intermediul Muzeului „Dumitrie Gusti” din Bucureşti. Pe pagina acestuia de Facebook a fost postat un material în care arăt cum se creează opinci, am vorbit despre ele, despre tradiţii şi am avut foarte multe vizualizări. 
 
După starea de urgenţă au început evenimentele, dar limitat. Şi ca să vorbim la prezent, ca să pot să fiu prezent chiar şi pentru o zi la târgul de Ziua Imnului, am venit de la Bucureşti, unde particip în cadrul unei acţiuni intitulate „Vara pe uliţă”, un fel de tabără unde învăţ copiii să lucreze. În funcţie de vârstă, învaţă cum să facă din piele: brăţări, punguţa cu doi bani, medalioane din piele frumoase, opincuţe şi măşti pentru costume mascate. 
 
Sunt foarte încântaţi, chiar am pus poze cu ei pe internet. Atelierul se desfăşoară în perioada 20 iulie – 7 august. Lucrez cu copii de la 7 ani în sus. Grupele ar trebui să fie de maximum şase copii, dar la mine au venit 10. La început au ezitat, li s-a părut că este cam complicat. Apoi când au văzut că fiecare pleacă cu câte un suvenir, o piesă mai de valoare, plus că este materialul meu şi nici nu le-am cerut vreun ban. Banii sunt scumpi. 
 
Nu sunt singurul meşter prezent în cadrul acestor ateliere, suntem nouă meşteri prezenţi. Fiecare meşteşug şi zonă a ţării este reprezentată în cadrul acestor ateliere: ceramişti cu roata olarului, cu modelarea ceramicii, ţesături, împletituri, meşteri în încondeierea ouălor... Trebuia să fiu prezent şi la Muzeul Ţara Crişurilor din Oradea, dar din păcate nu am putut ajunge. În plus, dacă mergeam la Oradea nu mai puteam fi prezent la Ziua Imnului la Vâlcea pentru că Oradea este mai departe decât Bucureştiul de casă”, ne-a mărturisit opincarul.
 
Pe de altă parte, Alexandru Ilinca ne-a recunoscut că şi pe el l-a afectat pandemia: „Este un punct mort, vii, participi, te bucuri de eveniment, dar numai sunt cumpărători, să amortizezi cheltuielile barem. Dar nu asta este problema, noi mergem înainte, nu facem calcule prea multe, că dacă le facem nu ies şi pe urmă eşti dezamăgit. Pleci de acasă pe ideea să iasă evenimentul cât mai bine şi să-şi fie apreciată munca, să ţi se acorde atenţie. Te mai întâlneşti cu unul cu altul. Mergem înainte, că aşa este menirea vieţii. Am invitaţie pe 14 august şi la Muzeul Astra din Sibiu. Nu mai sunt târgurile ca anii trecuţi”.
 

„Cel mai important a fost să socializez”

Magdalena Dudău, din Brezoi – Vâlcea, este creator de costume populare şi marionete. Consideră că cel mai important lucru după criza mondială prin care trecem este posibilitatea de a se revedea cu cei dragi: „Anul acesta a fost un pic mai dificil. Cu toţii suferim. Au fost însă câteva evenimente la care am fost prezentă: Ziua Iei de la Muzeul Astra, unde am fost prezentă la „Astra multicultural”, Târgul meşterilor populari vâlceni”, cu ocazia „Zilei Imnului”. Vor urma poate şi altele, sperăm. Este mai greu, dar ne descurcăm. Important pentru mine, în momentul acesta, a fost să socializez, să ies, să mă întâlnesc cu prieteni. Am consolidat prietenii. Faptul că ne-am revăzut după atâta vreme a fost foarte, foarte important pentru mine. Şi sperăm să trecem cu bine de perioada aceasta şi să ne reîntâlnim în formaţie mai mare, pentru că înainte veneau meşteri din toată ţara la acest târg”.
 

„Astăzi sunt în Balcic. De fapt, doar lucrările mele sunt acolo”

Gabriel Medvedov, artist şi meşter popular în metalo-plastie, din Râmnicu Vâlcea, mărturiseşte că în toată această perioadă s-a plimbat prin întreaga lume, prin intermediul lucrărilor sale: „Depinde fiecare cum şi-l face. În primele două luni am stat acasă şi am lucrat. Am umplut vreo trei albume de grafică, am lucrat multe lucrări mai mari şi mai mici din metaloplastie cu care m-am prezentat şi la acest prim şi singurul târg din an, de până acum. Sperăm şi la altele. Ne-am văzut între noi colegii, ceea ce este bine... Există această metodă de expunere online, atât personală, cât şi pe alte grupuri. Eu activez şi domeniul acesta al meşteşugarilor, dar şi ca artist plastic. Astăzi sunt la Balcic, de fapt fizic ar fi trebuit să fiu, lucrările mele însă mă reprezintă acum în Bulgaria. Am fost în China, în Bangkok, în Florida, prin intermediul lucrărilor. Voi fi în luna august şi la Muzeul Satului Vâlcean, sper fizic de această dată. Probabil voi face o demonstraţie ca meşter şi ca artist plastic”, ne-a mai spus artistul plastic vâlcean.
 

„Pasiunea aceasta îmi consumă mai mult nopţile”

De 33 de ani, Rodica Crăcană din Costeşti – Vâlcea ţese lână, iar pentru ea, pandemia n-a reprezentat un impediment. „Am trecut prin pandemie lucrând. Pasiunea aceasta îmi consumă mai mult nopţile, pentru că stând la ţară, pe timp de zi trebuie să mă ocup de gospodărie şi în plus am şi serviciu. De acolo au venit banii în această perioadă. Nu s-a cunoscut că a fost că este încă pandemie, pentru că m-am culcat tot la 12:00 (noaptea – n.r.) şi m-am trezit la 5:00 (dimineaţa – n.r.). Şi toate au mers în rostul lor”.
 

„Nu pot să mai lucrez cu copiii în cadrul atelierului”

Printre cei mai afectaţi meşteri populari cu care am discutat, de criza mondială cauzată de pandemie, este un ceramist unic din Vlădeşti - Vâlcea. Eugen Pătru recunoaşte că lipsa expoziţiilor şi a atelierelor cu copiii l-au marcat profund: „Ne-a afectat foarte tare pandemia, statul acasă, izolarea pe care trebuie să o respectăm şi noi şi clienţii. Toate expoziţiile (cu vânzare – n.r.) au fost suspendate pe termen nelimitat. Eu am avut noroc că am un job stabil.  Dar, spre exemplu, nu pot să mai lucrez cu copiii în cadrul atelierului pe care-l avem la Casa de Cultură din Vlădeşti pe care-i iniţiez în tainele ceramicii. Din martie nu am mai avut cursuri şi nici nu ştiu când se vor relua. Sperăm la un viitor mai bun.”
 

„Nu mă pot plânge”

Maria Neamţu, ţesător covoare olteneşti din Măldăreşti – Vâlcea, ne-a mărturisit: „În ciuda pandemiei nu mă pot plânge că a fost rău, pentru că lucrez şi la comandă. Cine mă cunoaşte fie mi-a dat telefon, fie a venit la mine acasă. A mers binişor, nu foarte bine ca până acum, dar m-am descurcat.”  
 

„Sunt singurul meseriaş în împletirea răchitei de la noi din comună”

Aurelian Ciurci, împletitor în nuiele din comuna Nicolae Bălescu - Vâlcea, susţine că pentru el a contat faptul că meseria pe care o practică este una cu prea puţin adepţi, dar la mare căutare de către clienţi: „Mă descurc bine pe timp de pandemie, pentru că sunt singurul meseriaş în împletirea răchitei de la noi din comună (Nicolae Bălcescu – Vâlcea – n.r.). Am clienţi încontinuu. Încă nu pot eu să satisfac toate cerinţele din celorlalte lucrări – în agricultură, pe lângă casă. Practic cu drag această meserie de 51 de ani, de la vârsta de 15 ani şi jumătate când m-am dus să o învăţ la secţia de împletituri care exista la acea vreme la Vlădeşti – Vâlcea. Pe urmă, pentru că mi-a plăcut să învăţ, am buchisit şi tainele altor meserii. Un om are de învăţat cât trăieşte, iar când va muri tot neştiutor va fi.”
 

„Mai greu cu vânzările”

Un alt meşter popular care ne-a mărturisit că a fost afectat de pandemia de coronavirus este Liliana Petrescu, împletitor din fibre vegetale – foi de porumb, din comuna Stoeneşti - Vâlcea, însă acest lucru nu a făcut-o să-şi piardă speranţa: „În timpurile acestea cam greuţ cu vânzările. Dar eu mă bucur pentru că meşteşugul pe care-l fac cu toată pasiunea şi toată dragostea este apreciat. Nu m-am gândit vreodată să mă îmbogăţesc pe baza meşteşugului meu, în schimb mi-am dorit ca lumea să aprecieze tot ceea ce creez. Este un dar pe care l-am descoperit în timp. Ştiu că toată lumea are un dar, pe care dacă nu-l cunoaşte, ar trebui să şi-l descopere. Unii cântă, alţii dansează... Este o terapie pe care o fac, prin tot ce creez. Mă liniştesc şi îmi reîncarc bateriile lucrând”, ne-a mai spus Liliana Petrescu. 
 
Vă mai recomandăm şi:
 
 
 
 

Meșteșuguri populare din zona Vâlcii: harta simbolurilor folosite în zonele etnofolclorice din județ; Foto Adevărul - credit Cristinela Pecingine

Imagini din aceeasi galerie
  • Meșteșuguri populare din zona Vâlcii: harta simbolurilor folosite în zonele etnofolclorice din județ; Foto Adevărul - credit Cristinela Pecingine
  • Ultimul opincar din Oltenia - Alexandru Ilinca din Râmnicu Vâlcea Foto Cristinela Pecingine
  • Magdalena Dudău - creator de port popular și marionete din Brezoi Vâlcea Foto Adevărul
  • Gabriel Medvedov - meșter popular și artist plastic în metalo-plastie din Râmnicu Vâlcea Foto Cristinela Pecingine
  • Eugen Pătru și soția - ceramist din Vlădești - Vâlcea Foto Cristinela Pecingine
  • Maria Neamțu țesător covoare oltenești din Măldărești - Vâlcea Foto Adevărul
  • Ionuț și Aurelian Ciurci - nepot și bunic împletitori în nuiele din comuna Nicolae Bălcescu - Vâlcea Foto Adevărul
  • Liliana Petrescu - împletitor în foi de porumb din Stoenești - Vâlcea Foto Cristina Pecingine
  • Nicolae Istratie - sculptor în sare din Râmnicu Vâlcea Foto Adevărul
  • Meșteșuguri populare din zona Vâlcii Foto Adevărul - credit Cristinela Pecingine
  • Meșteșuguri populare din zona Vâlcii Foto Adevărul - credit Cristinela Pecingine
  • Meșteșuguri populare din zona Vâlcii Foto Adevărul - credit Cristinela Pecingine
  • Meșteșuguri populare din zona Vâlcii Foto Adevărul - credit Cristinela Pecingine
  • Meșteșuguri populare din zona Vâlcii Foto Adevărul - credit Cristinela Pecingine
  • Meșteșuguri populare din zona Vâlcii Foto Adevărul - credit Cristinela Pecingine
  • Meșteșuguri populare din zona Vâlcii Foto Adevărul - credit Cristinela Pecingine
  • Meșteșuguri populare din zona Vâlcii Foto Adevărul - credit Cristinela Pecingine
  • Meșteșuguri populare din zona Vâlcii Foto Adevărul
  • Meșteșuguri populare din zona Vâlcii Foto Adevărul
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările