Tradiţii şi obiceiuri vâlcene de Crăciun şi Anul Nou

Cele mai multe obiceiuri şi tradiţii de Crăciun şi Anul Nou s-au păstrat în satele de la munte, din nordul judeţului Vâlcea. Primele daruri se fac în Ajunul Crăciunului, când se oferă “colindeţi”, respectiv covrigi, fructe sau dulciuri.

Dis- de -dimineaţă, copiii umblă din casă în casă pentru a primi colindeţi. Înainte de a primi darurile, cei mici fac urarea ,,Bună dimineaţa la Moş Ajun/Ne daţi ori nu ne daţi !?’’. 

“În zona Horezu, dar şi în alte localităţi, există tradiţia ca flăcăii să facă un foc mare unde se strâng toţi colindătorii. De aici se pleacă din casă în casă, unde gospodarii îi aşteaptă cu coşurile pline cu bunătăţi. Colindătorul pune “colindeţul”  în traista de la gât şi mulţumeşte pentru darul făcut, cu formula: “Bogdaproste”, povesteşte profesorul Florin Epure, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Vâlcea. 

În nordul judeţului, în Ţara Loviştei, tinerii se strâng în cete, îşi aleg un şef, iar  apoi pornesc la colindat din poartă în poartă.

“În zona Tării Loviştei, colindele, numite ,,cântece de Crăciun”, diferă de la sat la sat, atât prin versificaţie cât şi prin linia melodică. Colindătorii se grupează în cete bine rânduite, în «preuci» şi «strane». Fiecare grup îşi alege un conducător numit de obicei "vătaf", "jude", în alte zone din judeţ, ,,primar” sau ,,casier”. Acestora li se alătură câţiva flăcăi care au misiunea de a purta, în saci şi traiste, darurile primite. În  Copăceni şi Racoviţa aceştia sunt numiţi «iepe», iar în Bumbuieşti şi Boişoara li se spune «măgarii băieţilor», ,,iapă”, la Cucoiu, sau «desăgari» în Titeşti şi Găujani”, mai spune Florin Epure.  

Umblatul cu capra şi pluguşorul

De la Crăciun până la Anul Nou, în multe sate din Vâlcea se umbă cu capra sau pluguşorul. Numită şi “Brezaia”, capra colindă satele din Ţara Loviştei până la Bobotează. 

“Capra este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu nelipsiţii lăutari ce acompaniază dansul caprei. Capra execută un dans frenetic, saltă şi se smuceşte, se roteşte şi se apleacă, clâmpănind ritmic din falcile de lemn. Spectacolul autentic, trezeşte în asistenţă fiori de spaimă. Mult atenuat în forma sa citadină actuală, «reprezentaţia» se remarcă mai ales prin originalitatea costumului şi a coregrafiei. Cercetătorii înclină să credă că dansul caprei, precum si alte manifestari ala măştilor (căiuţii - feciori travestiţi în crai, ţurca - masca de taur), întâlnite şi în satele vâlcene, la vremea Crăciunului, provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renaşterii divinităţii”, susţine directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Vâlcea.

Pluguşorul este o tradiţie care s-a păstrat în Ţara Loviştei, dar şi în Depresiunea Horezu. Conform tradiţiei, mai mulţi tineri îi colindă pe gospodari până la miezul nopţii. La fiecare casă, aceştia transmit urarea: “Aho, aho, ho-ho,/Mâine anul se-noieşte/ Pluguşorul se porneşte/Şi începe a brazda/Pe la case a ura./Iarna-i grea, omătu-i mare,/Semne bune anul are, /Semne bune de belşug,/Pentru brazda de sub plug…”.