Proiectul prin care România învaţă să-şi valorifice deşeurile în scopul producerii unor resurse alternative şi al reducerii poluării

Proiectul prin care România învaţă să-şi valorifice deşeurile în scopul producerii unor resurse alternative şi al reducerii poluării

Întâlnire Bioregio (foto Katerina Medkova)

România, prin Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie - Filiala Călăraşi, este parteneră în Bioregio, un proiect finanţat de UE care reuneşte opt parteneri din şase regiuni europene şi care urmăreşte, printre altele, ridicarea nivelului scăzut de reciclare al deşeurilor organice, schimbul de experienţă în domeniul celor mai bune tehnologii disponibile ajutând la elaborarea unor proiecte similare.

Bioregio este un proiect cu un buget de 1,5 mil. Euro, cofinanţat de UE în proporţie de 85% , care face parte din programul INTERREG Europa  2014-2020, şi care reuneşte parteneri veniţi din mai multe regiuni: Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Lahti (Finlanda), care este şi liderul proiectului, Consiliul Regional Paijat-Hame din Finlanda, Ministerul Regional al Mediului din Spania, Universitatea pentru Agricultură din Slovacia, Universitatea Aristotle Thessaloniki  din Grecia, Regiunea Centru Macedonia  (Grecia), INCDCP ICECHIM, Filiala Călăraşi (România) şi Asociaţia Camerelor pentru Agricultură din zona Atlantică (Franţa).
  
Partenerii se întâlnesc pentru a analiza cele mai bune practici existente în acest domeniu, proiectul facilitîndu-le schimbul de experienţă. Fiecare participant învaţă câte ceva de la parteneri, dar şi din exemplele indentificate în propria regiune, urmând să ajute la elaborarea pentru regiunile/ţara din care provin a unor politici privind bioeconomia circulară. Proiectul urmăreşte, printre altele ridicarea nivelului scăzut de reciclare al deşeurilor organice, în conformitate cu obiectivele Pachetului pentru Economia Circulară al UE,  schimbul de experienţă în domeniul celor mai bune tehnologii disponibile, cum ar fi biorafinării, biogaz şi modele operaţionale relevante (ecosisteme, reţele şi cooperare administrativă etc) urmând să stea la baza unor proiecte similare şi în cadrul celorlalte regiuni partenere.
 
INCDCP-ICECHIM Filiala Călăraşi a conturat principalele direcţii ale viitorului plan de acţiune aplicabil în ţara noastră. Care sunt acestea, am aflat chiar de la directorul INCDCP ICECHIM, Mihaela Frîncu.
Bioregio, proiectul prin care România şi alte cinci ţări colaborează pentru  îmbunătăţirea politicilor regionale privind valorificarea deşeurilor organice
Foto Mihaela Frîncu,  directorul INCDCP ICECHIM.
 
Adevărul:  Nu toată lumea a auzit de bioeconomie circulară. Pentru cei care nu au tangenţe cu acest domeniu, pare un termen SF. Ce este această orientare şi ce urmăreşte ea?
 
Mihaela Frîncu: România face parte din UE şi învaţă odată cu statele membre care sunt direcţiile către care trebuie să se îndrepte pentru a face faţă epuizării resurselor naturale, poluării şi schimbărilor climatice astfel încât să nu compromită direct sau indirect nevoile generaţiilor viitoare. Răspunsul îl găsim în documentele CE: orientarea către o economie circulară, o dezvoltare economică durabilă care să permită maximizarea eficienţei utilizării resurselor şi minimizarea cantităţii de deşeuri generate, cu impact minim asupra mediului  şi costuri de producţie scăzute.
 
2 Cum este susţinută această bioeconomie circulară?

 

 
Un exemplu îl constituie proiectul BIOREGIO care susţine conceptul de circularitate şi durabilitate a bioeconomiei, în conformitate cu Planul de Acţiune al UE pentru Economia Circulară COM/2015/0614.. Este un proiect de tip Interreg Europe, Axa prioritară 4 - Mediu şi utilizarea eficientă a resurselor, Obiectivul specific 4.2 - Îmbunătăţirea implementării politicilor şi programelor de dezvoltare regională [...]  care au scopul de a creşte eficienţa utilizării resurselor, dezvoltarea durabilă şi eco-inovarea, managementul performanţelor de mediu. Interreg Europe este cel mai mare program de Cooperare Teritorială Europeană şi ajută administraţiile regionale din Europa să elaboreze şi să pună în aplicare politici îmbunătăţite.  Proiectul reuneşte opt parteneri din 6 şase ţări europene (Finlanda conducător de proiect, Spania, Grecia, Slovacia, România şi Franţa). Are un buget total de 1,55 ME din care 85% sunt fonduri nerambursabile din partea UE şi se derulează în perioada 2017-2021.
   Bioregio, proiectul prin care România şi alte cinci ţări colaborează pentru  îmbunătăţirea politicilor regionale privind valorificarea deşeurilor organice
 Întâlnire Bioregio (foto Katerina Medkova)
 
3 Cum a ajuns Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie, prin Filiala Călăraşi, partener din partea României în BIOREGIO?
 
Am utilizat platforma de parteneriat de pe site-ul INTERREG EUROPE. Am contactat toţi iniţiatorii de proiecte compatibile cu profilul institutului şi ne-am exprimat interesul de a deveni parteneri. Majoritatea consorţiilor erau deja formate, dar am fost acceptaţi în final pentru că unii parteneri s-au retras cu puţin timp înaintea depunerii proiectului.
 
4 Care sunt obiectivele proiectului şi cum funcţionează efectiv?
 
Proiectul îşi propune promovarea conceptului de bioeconomie circulară şi dezvoltarea bioeconomiei circulare la nivel regional. Obiectivele proiectului se axează pe îmbunătăţirea politicilor regionale prin concentrarea asupra economiei circulare a fluxurilor organice (resturi alimentare/ deşeuri biologice, nămoluri municipale şi industriale, reziduuri din agricultură) şi îmbunătăţirea cunoştinţelor legate de politici şi tehnologii pentru fluxuri organice şi creşterea nivelului  de reciclare a acestor materiale conform obiectivelor Pachetului UE pentru Economia Circulară. 
 
5 Cum se face, mai exact, implementarea proiectului?
 
Implementarea proiectului se face în două etape. Prima etapă (2017-2019)  se axează pe schimbul de experienţă pentru îmbunătăţirea politicilor regionale şi a transferului tehnologic în domeniul valorificării deşeurilor organice şi a produselor secundare (sub-produse) din agro-industrii prin bioeconomia circulară. Această etapă se finalizează cu elaborarea unui Plan de Acţiune pentru fiecare regiune în parte pentru susţinerea bioeconomiei circulare. Etapa a doua presupune implementarea Planului de Acţiune pentru trecerea la bioeconomia circulară eficientă. 
Etapa 1 a proiectului este organizată pe semestre şi cuprinde activităţi de diseminare care au la bază transferul de cunoştinţe în cadrul întâlnirilor cu grupurile regionale interesate de domeniul bioeconomiei circulare şi în cadrul evenimentelor interregionale organizate de fiecare regiune europeană parteneră, prin mese rotunde, ateliere, seminarii şi vizite în teren, precum şi prin informări pentru factorii politici, articole de specialitate, interviuri şi evenimente de diseminare regională. 
 
6 Unde şi când au avut loc întâlnirile de până acum şi care au fost rezultatele?
 
În momentul actual ne aflăm finalul Semestrului 5, aproape de finalul primei etape de implementare a proiectului BIOREGIO. Punctul central al fiecărui semestru îl reprezintă întâlnirea interregională organizată de fiecare regiune parteneră. În primul semestru (25-27 aprilie 2017),  întîlnirea a aut loc în Lahti, Filanda - Regiunea Päijät Häme.  În semestrul doi, (28-29.11.2017), ne-am reunit în Puertollano şi Toledo, Spania - regiunea Castilla la Mancha. Semestrul al treilea (15-16 mai 2018) s-a concretizat într-o întâlnire la Salonic, Grecia - Regiunea Macedonia Centrală,  semestrul patru, (02-03 octombrie 2018), la Bucureşti, România - Regiunea Sud Muntenia, iar semestrul 5, (14-15 mai 2019), Nitra, Slovacia - Regiunea Nitra. Urmează, în cel de-al şaselea semestru, (05-06 noiembrie 2019) , întâlnirea de la Nantes, Franţa - Regiunea Pais de la Loire. 
 
7 Ce tehnologii/inovaţii din cele descoperite la partenerii străini prin schimbul de experienţă datorat  proiectului v-au impresionat în mod deosebit?
 
Platforma Kujala Waste Center din Regiunea  Päijät Häme, Finlanda, cu o suprafaţă de 70 ha, parteneriat public-privat care funcţionează pe principiul simbiozei industriale pe care se colectează deşeuri de la cca e cca. 200.000 de locuitori precum şi de la întreprinderile din regiune. În Finlanda există reguli stricte de sortare a deşeurilor: sticlă, metal, carton, hârtie, deşeuri biodegradabile, deşeuri producătoare de energie şi deşeuri mixte, diferitele categorii fiind apoi preluate de întreprinderi de pe platformă care asigură sortarea, prelucrarea şi valorificarea acestora. Astfel, deşeurile primare sunt valorificate prin obţinerea de energie termică şi electrică, biocombustibili, ferilizanţi pentru agricultură, materiale de construcţie ş.a., deşeurile devenind astfel generatoare de profit. Datorită soluţiilor inovative de recuperare materiale şi energie, 60% din deşeurile colectate  pe platformă sunt utilizate la obţinerea de energie şi aproximativ 35% sunt reciclate sub formă de produse. Ecoparque (Toledo, Castilla la Mancha, Spania) -  instalaţia de tratare biologică a deşeurilor municipale din provincia Toledo care produce compost şi o fracţie organică biostabilizată ce poate fi utilizată pentru regenerarea mediului şi acoperirea gropilor de gunoi.
Biorafinăria Clamber, Puertollano, Castilla la Mancha, Spania - Instalaţie pilot demonstrativă pentru cercetare în domeniul bioproduselor inovative pe care este verificată vibilitatea tehnologiilor de laborator, cu două linii principale, una de valorificare a deşeurilor ligno-celulozice şi una pentru obţinerea unui compost de bună calitate.
 
8 Ce are Institutul de câştigat din acest proiect?
 
Fiind un institut de cercetare în domeniul chimiei şi biochimiei, termenii de dezvoltare durabilă, economie circulară şi bioeconomie circulară nu ne erau necunoscuţi. Devenind parteneri în proiect alături de ţări cu experienţă mai mare în domeniu, ne-au devenit mai clare direcţiile de cercetare către care trebuie să ne orientăm pentru a fi în acord cu politica UE pentru o dezvoltare durabilă. Proiectul ne-a dat ocazia să cunoaştem mai bine realităţile din regiunea Sud Muntenia, să identificăm posibilităţile de valorificare a sub-produselor din agricultură şi industria alimentară, să cunoaştem şi să interacţionăm cu factorii interesaţi de domeniul bioeconomiei circulare, să venim în întâmpinarea lor cu exemple de tehnologii inovative, să luăm la cunoştinţă de problemele cu care să confruntă şi să colaborăm pentru a elabora propuneri care îmbunătăţească politicile pentru tranziţia către bioeconomia circulară.
  
 
9 Cum stă România, comparativ cu celelalte ţări implicate în proiect, la capitolul bioeconomie circulară?
 
Conceptul de bioeconomie circulară este relativ nou în Europa. Bioeconomia circulară este parte integrantă a economiei circulare.
Strategia Comisiei Europene pentru o bioeconomie durabilă 2012 a fost actualizată în 11.10.2018: “O bioeconomie durabilă pentru Europa: consolidarea legăturilor dintre economie, societate şi mediu”. În Finlanda a fost adoptat în 2017 planul naţional pentru economie circulară, care a fost o forţă motrice pentru dezvoltarea planurilor regionale pentru economia circulară (de ex. Päijät-Häme). Franţa a adoptat în 2018 o fişă de parcurs privind economia circulară. Acest demers a stimulat apariţia strategiilor la nivel regional/ oraş (de ex. strategia pentru economie circulară a Parisului).
În Regiunea Sud Muntenia a fost elaborată Strategia pentru Specializare Inteligentă în care bioeconomia a fost identificată ca domeniu de specializare inteligentă în contextul dezvoltării economiei circulare.  
 
Economia circulară în România este la început de drum. Institutul European din România a elaborat în 2018 un studiu SPOS:  “Tranziţia către o economie circulară. De la managementul deşeurilor la o economie verde în România”.  Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară şi Mediu Ernest Lupan din Cluj derulează proiectul ROCES care îşi propune să contribuie alături de autorităţi la elaborarea  “Strategiei pentru tranziţia României spre economia circulară 2020-2030”
 
10  Aţi conturat paşii pentru ca ceea ce aţi acumulat prin acest proiect să se regăsescă într-o politiciă regională?
 
Prima fază a proiectului îşi propune elaborarea Planului de Acţiune pentru susţinerea dezvoltării bioeconomiei circulare în Regiunea Sud Muntenia şi în România. În momentul de faţă, în urma consultărilor cu factorii regionali interesaţi implicaţi în proiect, au fost identificate direcţiile în care trebuie acţionat: elaborarea unei strategii naţionale/regionale pentru bioeconomia circulară; alocarea de fonduri/ instrumente de finanţare pentru bioeconomia circulară; promovarea tehnologiilor de valorificare a bio-deşeurilor/sub-produselor de la fluxurile organice.
 
 
11 Ce anume aţi sugera Ministerului Dezvoltării ca plan de acţiune în direcţia bioeconomiei circulare?
 
 Deschiderea competiţiilor (eliminarea sistemului de ”apel ne-competitiv”), alocarea de fonduri pentru proiecte în domeniul bioeconomiei circulare şi îmbunătăţirea condiţiilor de finanţare (cheltuieli eligibile, cote de cofinanţare etc.), cadru flexibil, cu posibilitatea generării de proiecte ”de jos în sus”, nu în baza unei teme fixe, ci în baza necesităţilor locale şi a oportunităţilor din mediul economic, acordarea unui punctaj suplimentar pentru propunerile de finanţare care promovează bioeconomia circulară şi, de asemenea, implicarea în mod direct, în calitate de parteneri şi finanţatori a primăriilor şi consiliilor judeţene. În ceea ce priveşte transferul tehnologic, considerăm că fondurile ar trebui gestionate de organisme cu competenţă şi experienţă în acest domeniu (de ex. Ministerul Cercetării şi Inovării, UEFISCDI)
 
 
12  Ce exemple de bune practici au fost identificate în România în cadrul acestui proiect? Aş vrea să ne povestiţi despre fiecare în parte sau măcar despre cele mai importante, dacă se poate, şi despre cum au fost percepute de partenerii străini! 
 
Staţia de epurare ape uzate  S.C. APA CANAL 2000 S.A. din Piteşti (reabilitată în cadrul unui proiect cofinanţat din Fondul European de Coeziune) este un exemplu de succes în domeniul bioeconomiei circulare prin valorificarea nămolului de epurare pentru obţinerea de energie regenerabilă şi utilizarea digestatului ca fertilizant în agricultură.
Staţia de epurare generează o cantitate impresionantă de nămol care conţine nutrienţi, dar şi agenţi patogeni care îl contaminează, neputând fi astfel utilizat direct pe terenurile agricole. Potenţialul său energetic este însă valorificat prin digestie anaerobă în 3 digestoare timp 15 zile, obţinându-se biogaz care se utilizează ca sursă de căldură şi energie electrică pentru consumul propriu. Digestatul este deshidratat, depozitat pe o platformă specială de 2,7 ha şi folosit drept fertilizant  în agricultură, în baza unor contracte cu ferme locale. 
   Bioregio, proiectul prin care România şi alte cinci ţări colaborează pentru  îmbunătăţirea politicilor regionale privind valorificarea deşeurilor organice
Proiectul Apă Canal (foto Katerina Medkova)
 
Un alt exemplu de valorificare a nămolului rezultat de la epurarea apelor uzate îl constituie Centrul Pilot de la Mioveni, care transformă nămolul în amestec cu deşeuri vegetale din spaţiile verzi în compost de bună calitate.  Proiectul a fost implementat la sfârşitul anului 2016 de către  S.C. Servicii Edilitare pentru Comunitate Mioveni în colaborare cu specialişti în domeniu din UE. S-a găsit astfel o soluţie pentru recuperarea nutrienţilor din nămolul de la epurarea apelor menajere, precum şi pentru eliminarea costurilor de depozitare la groapa de gunoi a nămolului şi a deşeurilor verzi de pe domeniul public. Este un exemplu de bioeconomie circulară în care nutrienţii sunt reciclaţi, reintroduşi în sol.
 
Bioregio, proiectul prin care România şi alte cinci ţări colaborează pentru  îmbunătăţirea politicilor regionale privind valorificarea deşeurilor organice
Proiectul de la Mioveni (foto Katerina Medkova)
 
Proiectul utilizează o soluţie inovatoare de compostare, unică în Romania – Tehnologia GORE Cover. Nămolul de epurare se amestecă cu resturi vegetale în proporţie de 1:3, se aşează pe platforma de compostare prevăzută cu un sistem de  aerare forţată, se acoperă cu o membrană semi-permeabilă utilizând cea mai nouă tehnologie - prelata GORE® Cover (previne pierderea de umiditate şi căldură, evită mirosurile neplăcute şi scurgerea nutrienţilor prin levigare). Sistemul automat de aerare forţată este conectat la senzorii de temperature, asigurând condiţii optime pentru procesul de compostare, care se desfăşoară în 3 etape,  pe parcursul a 8 săptămâni.  Materialul rezultat este sortat, partea grosieră se refoloseşte la un nou lot, iar restul, compostul, este supus maturării finale, pentru a putea fi apoi valorificat. Produsul rezultat conţine nutrienţi valoroşi pentru plante (azot, fosfor, potasiu), care se conservă pe durata procesului de compostare.  
 
La finalul primei faze a proiectului s-a demonstrat că tehnologia este viabilă, asigură condiţii optime pentru accelerarea procesului de compostare şi temperatură înaltă pentru distrugerea agenţilor patogeni şi produce un compost de bună calitate. Iniţial, acesta a fost aplicat pe terenuri publice (zone verzi), urmând ca în cea de-a doua etapă, să se testeze efectul acestuia asupra diferitelor culturi pe loturi experimentale. Se estimează că, în câţiva ani, compania va putea aduce pe piaţă o gamă largă de produse, diferite tipuri de compost pentru flori, legume etc.
Bio&co este un alt proiect de succes prin care se obţine compost din deşeuri alimentare, compost utilizat în propria fermă organică, în cadrul unei întreprinderi sociale. Angajaţii sunt persoane defavorizate care sunt pregătite aici pentru reintegrarea socială şi profesională pe piaţa convenţională a muncii. Proiectul este implementat de asociaţia Atelierele Fără Frontiere în Ciocăneşti, Dâmboviţa, utilizând 4 ha de teren agricol şi 4000 m2 de solarii pe care produce 80 varietăţi de legume cultivate conform principiilor agriculturii ecologice, legume livrate către 160 consumatori abonaţi, în special din Bucureşti. În plus, ONG-ul deţine şi o platformă de 1000m² de compostare deşeuri alimentare şi organice colectate din propria fermă, dar şi de la restaurante, hoteluri şi supermarket.
Ferma ecologică este un exemplu de bioeconomie circulară, toate deşeurile rezultate fiind reciclate pe platforma de compostare. 
 
13 Partenerii străini s-au arătat interesaţi de tehnologiile utilizate în cadrul acestor exemple de bune practici?
 
Exemplele de bune practici din România au servit drept inspiraţie partenerilor la elaborarea propriilor planuri de acţiune. Proiectul pilot de la Mioveni şi staţia de epurare Piteşti, spre exemplu,  au fost luate ca model  pentru valorificarea nămolului de la staţii de epurare din regiunea Castilla la Mancha, Spania. Proiectul SECVENT (”Procedee secvenţiale de închidere a  fluxurilor laterale din bioeconomie şi (bio)produse inovative rezultate din acestea”)  , au constituit sursă de inspiraţie pentru  proiecte pilot de cooperare / inovare pentru valorificarea biomasei în regiunea Macedonia Centrală, Grecia. Instalatia de biogaz de la Filipeştii de Pădure a deenit model pentru promovarea unei bioeconomii sustenabile şi valorificarea ciclică a nutrienţilor în regiunea Päijät-Häme din Finlanda.
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: