Povestea unei casei cu cruce din Câmpulung. Ce semnificaţie are crucea încastrată în zid

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În centrul oraşului Câmpulung Muscel, vizavi de fostul Hotel Regal, se află o casă ce are încastrată în zid o cruce de piatră înaltă de aproape doi metri şi jumătate. Cum a ajuns crucea să fie încastrată în casă şi ce semnificaţie are, aflaţi din materialul următor.

Ridicată în 1674 cu aprobarea lui Duca Vodă, Crucea Jurământului a fost grav avariată în timpul războiului ruso-turc, iar după mai bine de două secole a fost încastrată în casa unui arhitect. În 1790 a fost realizată o copie fidelă a acesteia, copie ce a fost pusă în piaţa centrală a Câmpulungului.

Crucea Jurământului a fost înălţată în ziua de Crăciun a anului 1674 în piaţa din centrului Câmpulungului de către judeţul Andrea, în fapt cârmuitorul oraşului, împreună cu 12 oameni. Crucea Jurământului cuprindea un important hrisov domnesc emis în acel an de către Duca Vodă. Crucea este înaltă de aproape doi metri şi jumătate.

Hrisovul săpat în cruce confirma vechile privilegii ale orăşenilor

După cum spune profesorul Constantin Voiculescu, ”Textul inscripţiei de pe Cruce este săpat în relief, iar între primele rânduri este intercalată stema Ţării Româneşti (acvila cruciată), fapt ce-i conferă un caracter oficial. După invocaţia de început a Sfintei Treimi, este menţionat hramul căruia îi este închinată Crucea (Naşterea Domnului) şi apoi domnitorul în funcţie Duca Vodă şi familia sa. După textul propriu-zis al hrisovului se adaugă, la final, numele ispravnicului crucii (Andrea judeţul cu 12 pârgari) şi precizarea datei (luna decembrie, ziua 25, anul 1674). Hrisovul domnesc săpat în Crucea Jurământului o aşează în categoria acelor „tocmeli, legături sau întăriri” domneşti scrise pe piatră, numite generic „Cruci hrisov” foarte rar întâlnite în Ţara Românească.

Se mai cunosc doar alte patru asemenea exemplare, care se păstrează până astăzi. Hrisovul săpat în piatra Crucii Jurământului este hrisovul prin care Gheorghe Duca Vodă confirma în 1674 vechile privilegii ale orăşenilor câmpulungeni. Potrivit inscripţiei de pe Cruce, aceste privilegii fuseseră conferite în 1215 de către Radu Negru Vodă, legendarul întemeietor al oraşului şi al Ţării Româneşti. Dintre numeroasele privilegii ale câmpulungenilor, hrisovul de pe Cruce se referă la autonomia juridică, adică la dreptul orăşenilor de a fi judecaţi doar de conducerea oraşului, fără amestecul vreunei instanţe străine şi la privilegiul fiscal, adică la scutirea de diverse taxe”.

Ca simbol al autonomiei şi privilegiilor urbane, Crucea îndeplinea un rol solemn în cadrul ceremoniei de investitură a judeţilor, care în faţa ei jurau să apere aceste drepturi.

După aproape un secol, Crucea Jurământului a fost încastrată în zidul împrejmuitor al casei unui băcan. În 1787, în timpul războiului ruso-turc, crucea a fost grav avariată. Din iniţiativa lui Sterie, un alt cârmuitor al Câmpulungului, în 1790 a fost realizată o copie fidelă a Curcii, aceasta fiind amplasată în piaţa oraşului.

Ulterior, casa băcanului, şi implicit zidul cu cruce încastrată a ajuns la un bogat negustor de origine sârbă, pe numele său Nicola Todorovici. După moartea sa, casa este moştenită de ginerii săi. Ulterior, casa este cumpărată de un negustor bogat care o va vinde în scurt timp nepotului său de soră, Nae Ionescu-Berechet, tatăl arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet. În 1874, zidul în care se afla Crucea Jurământului se prăbuşeşte. După mai bine de 10 ani, în 1885, Nae Ionescu-Berechet construieşte o casă cu etaj, iar în faţada acesteia încastrează Crucea Jurământului pentru a o păstra în siguranţă.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite